„In perioadă de criză soluţiile depind de efortul tuturor”

Interviu cu Steven Van Groningen, preşedinte Raiffeisen Bank România

• este un foarte bun cunoscător al pieţei bancare din Europa Centrală si de Est, în ultimii 15 ani ocupând poziţii de top în conducerea subsidiarelor unor bănci vest- europene din România, Un­garia si Rusia;

• a condus deschiderea operaţiunilor băncii olandeze ABN Amro la Bucureşti;

• din iunie 2001 a fost vi­cepreşedinte al Băncii Agri­cole Raiffeisen, iar din februarie 2002 este preşedin­tele Raiffeisen Bank Romania;

• este cetăţean olandez, ab­solvent al Universităţii Leyden din Olanda, specializarea Cor- porate Law;

• este a cincea generaţie de bancheri din familia sa; după terminarea studiilor de drept în Olanda, a considerat sis­temul bancar un punct bun de plecare în carieră;

• vorbeşte şase limbi: olan­deza, româna, germana, en­gleza, franceza şi rusa;

• este căsătorit cu campioana olimpică Valeria Răcilă şi are doi copii;

• a fost sportiv de perfor­manţă, participând cu echipa de canotaj a Olandei la Campi­onatele Mondiale din 1983, 1985 şi la Jocurile Olimpice de la Los Angeles (1986); în con­tinuare este un sportiv de per­formanţă şi în fiecare an participă la cursele de mara­ton organizate în marile oraşe din Europa, dar şi la mara­tonul de la Bucureşti;

• este un mare iubitor de artă (fotografie, muzică, pictură);

Cum vedeţi evoluţia economiei în 2011 pentru România?

• Avem un deficit economic mare, deci şi în 2011 trebuie să continuăm să exportăm. În acelaşi timp sunt necesare investiţii pentru a creşte productivi­tatea, iar pentru asta trebuie să atra­gem capitaluri străine. România trebuie să redevină atractivă pentru capitalul străin. Oricine investeşte vrea să obţină un randament. De aceea trebuie făcute două lucruri: să reducem percepţia de risc şi să promovăm ideea că în Româ­nia se pot câştiga bani. Aceste lucruri sunt o răspundere comună pentru toată lumea care are un interes în România: guvern, mediu de afaceri. Un lucru care devine clar în timpul unei crizei este că soluţiile depind de efortul tuturor, iar beneficiul – o economie care merge este tot al tuturor. Sigur putem dezvolta şi piaţa de capital pen­tru a crea posibilităţi de investiţie pen­tru capitalul românesc.

Cum poate fi repornită cre­ditarea în România?

• Doar cineva care are încredere în viitor ia un credit sau consumă. Acum nu ştim ce se va întâmpla, locurile de muncă nu mai sunt sigure în sectorul public sau în cel privat. Evident că acest lucru are un impact. Pentru a recâştiga încrederea populaţiei avem nevoie în România de un mediu economic pre- dictibil, trebuie redus numărul de in­certitudini. E nevoie de o politică foarte clară, consistentă, nu în fiecare zi tot felul de planuri care nu vor fi imple­mentate vreodată. Trebuie să muncim, să avem încredere, să mergem înainte, pentru a putea discuta de recuperare economică.

Nu credeţi că şi costul ridicat al creditării e o frână în acordarea de credite?

• Băncile au o funcţie de interme­diar, lucrează cu banii clientului şi sunt responsabile atunci când plasează economiile pe care le atrag de la clienţi. O bancă doreşte să dea credit, dar când clientul are un profil de risc acceptabil. În principiu, orice bancă prezentă în România vrea să atragă economiile populaţiei şi să crediteze populaţia, companii private mari, medii sau mici. Majoritatea creditelor acordate sunt însă în euro, dar economiile populaţiei sunt în lei. Pentru a putea da credit în euro trebuie să atragem fonduri din străinătate. Când costul atragerii euro creşte, creşte şi costul creditării în România. Riscul real este ce se va în­tâmpla dacă băncile din străinătate nu mai sunt dispuse să finanţeze România. De aceea trebuie să reducem ex­punerea pe pieţele din străinătate şi să dezvoltăm piaţa locală.

Cum a fost anul 2010 pentru Raiffeisen Bank? Cum credeţi că vor arăta rezultatele băncii?

• Proiecţiile noastre au fost în ansamblu corecte; deocamdată nu va pot da cifre până la publicarea oficiala a rezultatelor pe 2010. Avem o perfor­manţa foarte bună a portofoliului, tradusă prin cheltuieli cu provizioanele în scădere, cererea de credite corporate a început să crească, mă aştept să urmeze segmentul IMM. În segmentul persoane fizice vindem în mod con­stant peste nivelul rambursărilor, ceea ce este un semn bun, în condiţiile unei încrederi a consumatorilor în econo­mie, destul de redusă. Depozitele sunt în creştere, am avut o performanţă ex­celenta pe segmente noi – studenţi şi pensionari. Dacă mă întrebaţi dacă o să încheiem anul pe profit, răspunsul este categoric da; rezultatele la 9 luni ne plasează în topul băncilor din punctul de vedere al profitabilităţii.

Care sunt segmentele de piaţă unde vedeţi oportunitatea dez­voltării activităţii băncii pe care o conduceţi?

• Rezultatele din 2011 (atât pe partea de creditare cât şi pe partea de depozite atrase) vor fi influenţate, în primul rând, de mersul economiei româneşti. În clipa de faţă prognozele vorbesc despre o uşoară creştere eco­nomică, iar datele pe care le avem de­spre evoluţia economiei în ultimele luni ne fac să privim cu oarecare încredere noul an. Un element important va fi însă stabilitatea cadrului legislativ, iar acest lucru este foarte important în toate domeniile economiei, inclusiv pentru sistemul bancar. Am avut cu toţii în 2010 experienţa cu imple­mentarea OUG 50 şi ea e departe de a se fi încheiat. Spiritul acestei ordonanţe este absolut remarcabil – transparenţa în relaţia client – bancă, din păcate, în­tregul proces de creare şi implemen­tare a cadrului legislativ a făcut ca multe dintre beneficii să se piardă, iar impactul să nu fie cel aşteptat . Dincolo de aceste premise, sunt convins că 2011 va fi anul strategiilor bancare în­dreptate spre clienţi, spre dezvoltarea unor relaţii pe termen lung. Evident, ne-am propus să creştem portofoliul de credite şi depozite în 2011 şi mă aştept la o creştere mai mare pentru segmentele de corporaţii şi companii mici şi mijlocii.

Aveţi în plan să vă extindeţi reţeaua în 2011?

• Raiffeisen Bank se află încă din 2009 într-un proces de reaşezare şi re- poziţionare a reţelei de unităţi, ţinând cont de evoluţia pieţei imobiliare. Acest proces este deosebit de complex şi are mai multe direcţii: renegociere chirii, re­locare sedii etc. În paralel, ne uităm cu atenţie la orice posibilă locaţie de cea mai bună calitate, bine poziţionată, în zone comerciale cu trafic intens.

Problema majoră resimţită de bănci în anul pe care l-am în­cheiat a fost gestionarea cre­ditelor neperformante. Cum aţi reuşit să gestionaţi în 2009 şi 2010 portofoliul de credite cu probleme?

• În două cuvinte, prudent şi pre­ventiv. Am creditat cu prudenţă, raţional, încă din perioada 2007 – 2008. În 2009 şi 2010 am acţionat la fel, pre­ventiv, adică am evaluat, împreună cu toţi clienţii, care este situaţia şi am sta­bilit planul de urmat astfel încât să nu ajungă restanţi sau cu credite neper­formante. De asemenea, pentru per­soanele fizice, am pus la punct mai multe variante de restructurare, în funcţie de câteva tipuri de probleme. În anumite situaţii (reduceri colective de venituri etc) am fost proactivi, din nou din dorinţa de a sprijini clienţii în difi­cultate. Pe scurt, am gestionat bine aceste probleme, am luat la timp o serie de măsuri pentru a limita creş­terea de credite neperformante. Şi asta se vede în calitatea activelor noastre.

Pe ce va miza Raiffeisen Bank în 2011? În ce domenii vedeţi o dez­voltare a economiei?

• În 2011 vom vedea o activitate mai intensă în sectorul corporate. Cor­poraţiile mari, cu viziune pe termen lung, investesc în continuare în sec­toarele lor de activitate, au strategii pe termen lung, nu şi-au schimbat ati­tudinea faţă de România şi acolo vedem o oportunitate. De asemenea, mă aştept să urmeze şi sectorul IMM, un sector cu un mare potenţial de dez­voltare în România.

Ce trebuie să se întâmple pentru a putea privi cu optimism la anul 2011? Vom avea parte de o creştere a interesului investito­rilor străini pentru România?

• Aşa cum am spus, avem nevoie de stabilitate, de un mediu predictibil. În acest an trebuie, în primul rând, clar cum finanţăm deficitul de buget. E nevoie să vedem ce se întâmplă cu sis­temul fiscal, cu taxa pentru sistemul bancar. Oricine investeşte într-o ţară înţelege că are taxe de plătit şi asta nu e o problemă, dar vrea să ştie dinainte cât şi cum. De asemenea, auzim destul de des ca vrem să eficientizam sectorul public, anumite ministere. Hai să o facem odată, să tragem linie şi să mergem înainte. Sunt deja doi ani de când vorbim despre asta. Eu sunt rela­tiv optimist referitor la cum va evolua economia românească în 2011. Cred însă ca putem vorbi încă de multe in­certitudini şi atunci mă aştept să fie cam cum ai conduce o maşina pe un drum cu ceata: mergi înainte, dar nu cu viteza maxima şi cu piciorul destul de aproape de frână. Când vezi ca lucrurile sunt altfel decât ar trebui, poţi să te opreşti repede.

Taguri: Supliment Austria Tweet

Thursday, March 10th, 2011 at 5:33 pm, SUPLIMENT - AUSTRIA, RSS feed