„România şi Austria se confruntă cu provocări similare”

Interviu cu domnul Michael Spindelegger, Ministrul Afacerilor Externe al Austriei

Relaţiile diplomatice dintre Ro­mânia şi Austria sunt excelente. Care credeţi că sunt principalele raţiuni ale acestui succes?

• Relaţiile bilaterale dintre Austria şi România pot fi într-adevăr descrise ca fi­ind excelente şi solide. Unul dintre mo­tivele pentru acest succes poate fi găsit, cu siguranţă, în istoria comună şi în asemănările culturale rezultate. La aceasta se adaugă şi relaţiile economice dintre ţările noastre care au prosperat în mare măsură, mai ales în ultimii 20 de ani. În afara motivelor enumerate, mai ales interesele comune şi provocările cu care ne confruntăm împreună con­tribuie ca relaţiile dintre Austria şi Ro­mânia să fie atât de solide şi, dacă pot spune, roditoare. Acest lucru este vizibil mai ales în regiuni geografice dinamice, precum regiunea Dunării sau cea a Mării Negre.

Care sunt principalele acţiuni pe care le întreprind cele două ţări pentru a avea un răspuns adec­vat provocărilor noului mileniu, pe o planetă care are probleme multe şi dificile?

• Mai mult decât oricând, prima de­cadă a secolului 21 a evidenţiat faptul că integrarea europeană trebuie să fie adâncită pentru a putea rezolva pro­blemele pe scară globală. Ambele ţări, atât România cât şi Austria, sunt dedi­cate acestui scop. Împreună am iniţiat strategia UE pentru regiunea dună­reană, care reprezintă, în acest moment, un proiect-cheie pentru întreaga Uni­une Europeană. Strategia a fost pre­luată după modelul strategiei deja exis­tente pentru Marea Baltică şi pune accent pe domenii esenţiale cum ar fi îmbunătăţirea transportului şi a mobi­lităţii, protejarea mediului (mai ales re­facerea şi prezervarea diversităţii bio­logice şi a calităţii apei), sporirea bunăstării prin promovarea cercetării şi dezvoltării, a cooperării dintre oraşe şi, nu în ultimul rând, întărirea regiunii dunărene prin consolidarea capaci­tăţilor instituţionale şi combaterea cri­mei organizate. Tratatul de la Lisabona, a cărui intrare în vigoare marchează o piatră de hotar în integrarea europeană, va pune la dispoziţie o bază puternică pentru ca Europa să acţioneze mai coerent pe scena globală. Uniunea Eu­ropeană, care este şi cel mai mare fi­nanţator în domeniul ajutorului de dezvoltare, este intens implicată în combaterea schimbării climei. Pentru prima dată, Tratatul de la Lisabona enu- meră şi valorile Uniunii pentru toate as­pectele acţiunilor externe, focalizând atenţia asupra adeziunii la standardele drepturilor universale ale omului.

Care sunt elementele de conti­nuitate ale relaţiilor diplomatice dintre România şi Austria? Şi care sunt principalele proiecte pentru viitor?

• Ambele ţări apreciază aceleaşi va­lori şi sunt ghidate de o atitudine pro- europeană. De asemenea, ţările noastre se confruntă cu provocări similare. De pildă, domeniile de colaborare pentru viitor includ Dunărea (strategia UE pen­tru regiunea Dunării), siguranţa ener­getică (Nabucco, energii regeneratoare) şi regiunea Mării Negre.

Relaţiile economice dintre cele două ţări cresc an de an. Care este explicaţia pentru interesul crescut şi continuu al Austriei pentru România din punct de vedere economic?

• Nu ar trebui să fie o surpriză mare faptul că România este interesantă pen­tru comunitatea de afaceri din Austria. Timişoara, de exemplu, un important centru economic, este situat la aproxi­mativ 700 de kilometri de Graz, cel de­al doilea oraş ca mărime din Austria. Geografia le-a oferit, aşadar, firmelor austriece un avantaj. Un alt aspect im­portant a fost faptul că mulţi oameni creativi, ingenioşi şi dornici de aventură au avut încredere în potenţialul Româ­niei cu mult înaintea altor competitori europeni.

Aveţi un dialog uşor cu partenerii diplomatici români?

• Sunt foarte mulţumit de colabo­rarea cu colegii mei români. Din expe­rienţă vă spun că aceştia sunt foarte prietenoşi, competenţi şi parteneri foarte profesionişti.

După decembrie 1989 românii au putut, în sfârşit, să aibă posibilitatea de a ieşi fără proble­me din ţară. Din păcate, această libertate a cauzat, în acele vre­muri, diverse probleme aus­triecilor şi, în mod special, vienezilor. Care este situaţia acum?

• Austria şi-a sprijinit activ vecinii din Est şi a ajutat la doborârea Cortinei de fier. Miniştrii de Externe ai Austriei şi Ungariei au fost primii care, în mod sim­bolic, au tăiat Cortina de fier. De ase­menea, Austria a fost printre primii fi­nanţatori privind punerea la dispoziţie de fonduri în contextul G-24 şi PHARE. Austria a deţinut şi preşedinţia Consi­liului Europei la momentul începerii ne­gocierilor pentru lărgirea spre Est. În consecinţă, sunt în măsură să afirm că Austria a sprijinit schimbările majore din 1989 şi din perioada următoare. In­cidentele minore, mai degrabă anec­dotice, sunt mai puţin importante în acest context.  Bucureştiul, de exem­plu, este un amalgam fascinant de diverse in­fluenţe şi mi-a insuflat dorinţa de a vedea mai mult din România.

Mulţi români călătoresc acum în Austria pentru cumpărături, tu­rism, vacanţe de schi sau chiar tratamente medicale. Nu cred că sunt mulţi austrieci care cunosc România aşa cum noi, românii, cunoaştem Austria. Care sunt principalele lucruri pe care diplomaţia le poate face pentru ca popoarele noastre să se cunoască mai bine?

• Statutul de membru în Uniunea Europeană, aderarea la spaţiul Schen- gen şi programele europene, precum Erasmus, vor contribui la intensificarea contactelor interumane. În mod sigur este un drum lung de parcurs, dar eu sunt optimist.

Aţi fost în România. Care sunt cele mai pregnante impresii pe care le-aţi păstrat despre ţara noastră?

• Miniştrii de externe călătoresc mult dar, de fapt, văd foarte puţin din locurile pe care le vizitează. în condiţiile în care concediul meu limitat mi-ar per­mite, mi-ar face mare plăcere să călăto­resc în România, să văd ce are de oferit ţara dumneavoastră. Bucureştiul, de exemplu, este un amalgam fascinant de diverse influenţe şi mi-a insuflat do­rinţa de a vedea mai mult din România. În mod cert doresc să vă vizitez ţara din nou.

“Romania and Austria are facing similar challenges”

Interview with Mr. Michael Spindelegger, Minister of Foreign Affairs of Austria

Which are the elements of continuity in the diplomatic relations between Romania and Austria? Which are the main projects for the future?

Both countries appreciate the same values and are guided by a pro-European attitude. Our countries also face similar challenges. For example, future areas of collaboration include the Danube (the EU strategy for the Danube region), energy security (Nabucco, renewable energies) and the Black Sea region.

After December 1989 the Romanians could finally be able to leave the country without restrictions. Unfortunately, this freedom has caused, at that time, various inconven- iences to Austrians and, particularly, to the city of Vienna. What is the situation now?

Austria actively supported its Eastern neighbors and helped them in breaking down the Iron Curtain. Foreign ministers of Austria and Hungary were the first to cut, in a symbolic way, the Iron Curtain. In addition, Austria was among the top donors of funds in the context of G-24 and PHARE. Austria held the Presidency of the Council of Europe and, at the start of negotiations for eastward enlargement. As a result, I may say that Austria has supported the major changes in 1989 and the following period. Minor incidents rather anecdotal, are less important in this context.

Taguri: Supliment Austria Tweet

Thursday, March 10th, 2011 at 6:09 pm, SUPLIMENT - AUSTRIA, RSS feed