„Exporturile româneşti în Austria au crescut în 2010″

Interviu cu domnul Constantin Miu, consilier economic al Ambasadei României la Viena

Domnul Constantin Miu este un profesionist în domeniul său. Tocmai de aceea se adaptează rapid în orice mediu în care trebuie să lucreze. Această familiarizare sub semnul urgenţei îl ajută să identifice priorităţile să descopere oportunităţi, pentru a-si îndeplini mandatul încredinţat din ţară.

Domnule Constantin Miu, aveţi o mare experienţă în domeniul economic. Cum explicaţi poves­tea de succes a relaţiilor econo­mice între România si Austria?

• Aş dori, încă de la început, să precizăm că experienţa se referă la alte zone, la alte ţări (Ungaria, Turcia, Polonia), în perioade şi condiţii dife­rite de cele din economia Austriei. Sunt numai de câteva luni de zile în calitate de consilier economic la Viena şi este destul de dificil să emit păreri cu caracter de axiomă, dar încerc să identific unele elemente specifice dezvoltării actuale a relaţiilor econo­mice româno-austriece.

Care ar fi acestea?

• Între primele avantaje aş plasa tradiţia şi continuitatea, la care se adaugă faptul că, în ultimii 10 ani, au­torităţile şi firmele austriece au iden­tificat România drept o piaţă stabilă, de perspectivă, şi care poate fi o rampă de lansare a valorilor materiale austriece către ţările din zona Mării Negre şi din Orientul Mijlociu. Motivul este tot unul economic: în condiţii de productivitate şi calitate apropiate, pe piaţa internaţională poţi deveni com­petitiv numai prin reducerea costuri­lor pe traseul de la producător la con­sumator. Găsesc o explicaţie în faptul că în ultimii doi ani, în condiţii de criză financiară, investiţiile austriece direct plasate în economia românească nu au scăzut sub 1 miliard de euro pe an, Austria fiind al doilea investitor im­portant în ţara noastră, după Olanda, cu un total al capitalurilor investite de peste 4,39 miliarde euro la finele lunii septembrie 2010. Numărul societăţilor comerciale cu participaţie de capital originar din Austria a depăşit 5.900 de firme active în eco­nomie.

În ce domeniu este mai evident acest succes?

• După cum se ştie, firmele aus­triece din sectoarele bancar, financiar şi de asigurări au o pondere consis­tentă pe pieţele specifice româneşti, fapt ce constituie un factor de sigu­ranţă şi confort pentru alţi potenţiali investitori. Urmare a investiţiilor ma­jore în prelucrarea petrolului şi în dis­tribuţia de produse petroliere, s-au dezvoltat şi investiţiile în sectoarele prestatoare de servicii, retehnologi- zare şi optimizare a proceselor. În ul­tima perioadă se observă un interes deosebit şi o prezenţă tot mai activă a firmelor austriece în domeniul ener­getic, dornice să achiziţioneze şi să modernizeze unităţi din sectorul hi­droenergetic, în paralel cu investiţii în producţia de energie din surse rege­nerabile. Mai trebuie să precizăm că, atât firmele, cât şi sectorul bancar aus­triac, doresc să se implice în proiecte de infrastructură şi în orice tip de proiecte susţinute prin garanţii de stat.

Există modalităţi de a le impul­siona în continuare?

• Aici m-aş referi numai la moda­lităţile noastre de abordare a pro­movării intereselor operatorilor eco­nomici români pe pieţele externe. Componenta economiei României care a înregistrat, în anul trecut, o re­vigorare notabilă, a fost comerţul ex­terior. Şi în economia Austriei s-a în­tâmplat acelaşi fenomen. Exporturile au fost motorul revigorării economice, volumul acestora majorându-se, în medie, cu 15,8%. În prezent se află în dezbatere Strategia naţională de ex­port a României pentru perioada 2010 – 2014, document elaborat împreună cu toate organismele şi asociaţiile im­plicate în actul de comerţ exterior.

Care e importanţa acestui do­cument

• Dacă vom aplica metodele şi vom crea instrumentele şi organi­smele necesare pentru implementa­rea acestei strategii, sunt convins că pe piaţa Austriei vor avea loc eveni­mente promoţionale de anvergură, cu caracter sistematic şi repetabil, care să contribuie la echilibrarea balanţei schimburilor comerciale bilaterale.

Criza a afectat aceste relaţii?

• În opinia mea, criza a avut efecte măsurabile numai în ramura comer­cială a relaţiilor economice româno- austriece. În zona relaţiilor de coope­rare economică, financiară şi investiţională nu sunt date care să conducă la afirmaţia că acestea ar fi în­registrat regrese. Ca urmare a redu­cerii cererii interne în ambele ţări, în anul 2009, volumul schimburilor bila­terale de mărfuri în relaţiile româno- austriece a scăzut cu 29,5% faţă de 2008, respectiv de la 3,60 miliarde la 2,54 miliarde euro, din care exportu­rile româneşti s-au diminuat cu 11,5%. Însă, în cursul anului 2010, acestea şi- au reluat trendul ascendent, cu o creştere medie de circa 9%, depăşind valoarea de 2 miliarde de euro la 30 septembrie 2010.

încurajator.

• Exporturile noastre au înregi­strat un ritm de creştere mai mare, de peste 22%, ceea ce a contribuit la re­ducerea deficitului comercial faţă de primele 9 luni ale anului precedent.

Ce credeţi: efectele crizei s-au simţit mai puţin în Austria decât în România? Dacă da, de ce?

• După o perioadă aşa de scurtă este dificil să evaluăm care dintre cele două economii a fost mai afectată.

Totuşi …

• Comparaţia în sine este mult mai complexă. Eu aş sugera celor care se încumetă să facă aprecieri să studieze mai întâi toate fenomenele din economia acestei ţări, aflată într- un spaţiu economico-financiar ger- mano-austriaco-elveţian. Şi sunt în­dreptăţit să fac aceste afirmaţii datorită faptului că volumul schim­burilor comerciale ale Austriei cu Ger­mania este de peste 36% din totalul comerţului exterior austriac, iar schim­burile de valori materiale cu vecinii se ridică la aproape 60% din total. Să nu uităm că Austria a intrat în Uniunea Europeană, cu o economie de piaţă consolidată în cadrul A.E.L.S. (Aso­ciaţia Europeană a Liberului Schimb), unde partenerul principal era ţara vecină, Elveţia. Factorul care a deter­minat criza financiară, urmată de cea economică, este sectorul imobiliar şi al construcţiilor, în general. Ampli­tudinea cu care se manifestă criza în economie depinde şi de ponderea şi contribuţia acestei ramuri la formarea Produsului Intern Brut, respectiv de structura economică. Efectul reduc­erii drastice a activităţilor în sectorul imobiliar, care nu a intrat încă în fază ascendentă nici în Austria, este acoperit de evoluţia pozitivă a celor­lalte sectoare care contribuie la re­dresarea economică. Cert este că Pro­dusul Intern Brut al Austriei a scăzut în 2009 cu 3,9%, respectiv de la 283 mi­liarde euro în 2008, la 274,3 miliarde euro în 2009. Conform datelor preli­minare, în anul 2010, PIB-ul s-a majo­rat cu 3,2%, atingând din nou valoarea din 2008. Pentru următorii doi ani se estimează o creştere economică în Austria de 2,2% şi, respectiv, 2,0%. De asemenea, cererea internă se va ma­jora în medie cu 2,0%, fapt care ne determină să afirmăm că trend-ul ex­porturilor româneşti pe piaţa austriacă se va menţine şi va conduce la o echilibrare dinamică a schimburilor comerciale.

“The Romanian exports to Austria increased in 2010”

Interview with Mr. Constantin Miu, economic counselor within the Romanian Embassy in Vienna

In what field are the economic relations between Romania and Austria most successful?

As we all well know, Austrian companies in the banking, finance and insurance field have a consistent share of the specific Ro- manian market, which is an encouraging factor to other potential investors. Following major investment in oil processing and distri- bution of petroleum products, Austrian developers and investors extended their operations in service and re-technology sectors, as well in process optimization. Lately we can see a great interest and a more active presence in the energy field, as Austrian firms are keen to purchase and upgrade the hydro units, along with in- vesting in renewable energy production. We must make it clear that all the Austrian companies – including the banking sector – are willing to get involved in infrastructure projects and in any type of projects that are supported through government guarantees.

Has the crisis affected these relations? In my opinion, the crisis has had measurable effects only in the commercial area within the Romanian-Austrian relations. There is no conclusive data on setbacks in the economic, financial or in- vestment fields. As a result of a reduced domestic demand in both countries, in 2009, bilateral trade volume of goods decreased by 29.5%, compared with 2008, respectively, from 3.60 billion to 2.54 billion Euros, of which Romanian exports fall was reported to be 11.5%. But in 2010, they resumed their upward trend, with an average increase of about 9%, exceeding a value of 2 billion Euros at September 30, 2010. Our exports have registered a higher growth rate of over 22%, which helped reduce the trade deficit from the first nine months of the year.