FLACĂRA a intrat în posesia notelor regizorului Cristian Mungiu către juriul de la Cannes. Se obişnuieşte ca un regizor să-şi însoţească filmul cu asemenea note care sunt oficiale. Ele au acompaniat pelicula şi au contribuit, decisiv, la succesul filmului. Este un document pe care vi-l prezentăm pentru prima oară în presa românească, de aceea l-am tratat ca pe o reală captură. Când am primit, din Franţa, notele, pe care începem să le reproducem chiar pe pagina din dreapta a acestui spread, citindu-le, amînţeles că ele nu sunt doar sim­ple însemnări făcute în grabă, pe colţul mesei, cum se spune. Nu. Ele au o anume rele­vanţă. Dau seamă despre cum a fost conceput scenariul filmului. Despre trama pe care fil­mul o subîntinde. Despre selectarea şi calitatea actorilor, cât şi despre cum au fost anume aleşi actorii peliculei. Desprecum se poateturna un film care se referă la o epocă/perioadă revolută şi dificultăţile întâmpinate. Citeste continuarea

„In genere, casele din Lhassa sunt mari, cu mai multe caturi şi acoperişurile-terase uşor înclinate pentru a înlesni scurgerea apei, şi văruite de sus până jos cu alb, afară de chenarele uşilor şi ferestrelor, care sunt date cu roşu sau galben. Budiştii reformaţi preferă îndeosebi aceste culori care sunt pentru ei sacre; le numesc culori lamaice. (…) în interiorul oraşului, ţinuta popu­laţiei are un caracter cu totul deosebit. Ţipete, agitaţie; se împing, fiecare caută cu înfrigurare să vândă sau să cumpere. Comerţul şi credinţa atrag un mare număr de străini, făcând din Lhassa un mare loc de întâlnire al tuturor popoarelor asiatice. Pe străzi, se îngrămădesc necontenit pelerini şi negustori.” Citeste continuarea

In sud, seceta a ucis orice boare de profit!

De câtă apă este nevoie pe vară pentru a avea o recoltă în limitele normalului? Specialiştii spun că e nevoie de patru până la cinci sute de litri pe metru pătrat în întreg sezonul agricol pentru ca roa­dele să fie bogate. Numai că 2007 e un an ţâfnos şi zgârcit în precipitaţii, în anumite zone agricole abia dacă au căzut 30 l/mp de la începutul anului agricol -1 septembrie 2006 – şi până în prezent iar în altele ploaia a fost şi mai puţină. Drept urmare, ca mai întotdeauna în anii cu precipitaţii reduse, judeţele din sudul şi sud-estul ţării sunt cele mai afectate. Acestea sunt: Mehedinţi, Teleorman, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Vaslui, Brăila, Buzău ş.a. Doar viţei-de-vie îi merge bine pe secetă fiindcă strugurii se coc mai bine şi creşte cantitatea de zahăr din must, iar vinurile ies mai tari şi mai parfumate. Citeste continuarea

Aţi văzut vreodată un „ecograf” cu ochii albaştri? Dar un „laser” care zâmbeşte? blând şi încurajator, în timp ce taie în tumori? Ferească Dumnezeu să aveţi nevoie, dar e bine de ştiut că există.într-un cabinet de pe Calea Victoriei. Unde mii de oameni spun că şi-au recăpătat sănătatea. Chiar dacă unii dintre ei erau, deja, cu un picior în groapă. „Aparatul” de diagnostic, tratament şi vindecare se numeşte Elena Truţă. Maestru internaţional în bioenergie. Şi maestru reiki, karuna reiki, shambala, ascension. Apoi maestru în preoţia lui Melchisedec. Un fel de doctor în terapii complementare, mai pe înţelesul nostru. Sau, şi mai simplu, un vindecător cu har. Citeste continuarea

Acolo unde americanii nu au reuşit cu perfecţionatele lor tehnici Psyops de cucerire a minţii şi sufletelor, au reuşit – ce-i drept, fără intenţie – românii, de fapt, rromii, cu ale lor manele. Una dintre cele mai solicitate melodii la posturile de radio şi televiziune din Kabul este Cine e inima mea?, interpretată de Maria Vass şi Copilu de Aur. Deşi acasă nu agreez deloc acest gen muzical, când am urmărit videoclipul la televiziunea privată afgană Tolo, acolo la mii de kilometri depărtare de casă, chiar mi-a plăcut. Citeste continuarea

Nu, nu e titlul meu. Este titlul unei cărţi care a făcut carieră în literatura română, cu câteva decenii în urmă. Nu e singura carte care începe cu… „Africa”. Karen Blitzen are cărţi fermecătoare despre/cu Africa, la fel J. M. Coetzee, iar lista e lungă, lungă rău. Acum, Africa e la mine sub frunte. Dar, vreme de o săptămână, a fost şi în faţa ochilor mei, atunci când îi deschideam. Citeste continuarea

O cunoaşteţi de la rubrica Meteo a TVR 1 şi de la Vremea mon­denităţilor, pe când prezenta alături de Albertina. Colaborarea ei cu televiziunea naţio­nală a început în martie 2003. Un an mai târziu, în paralel cu rubrica meteo, a moderat, alături tot de Albertina, o emisiune culinară – Cuptorul magic. Acum este însă vremea ştir­ilor! De luni până vineri, la ora 17.00 sau la ora 22.45, Malvina Cervenschi vă dă întâlnire la TVR 1 să aflaţi cele mai noi infor­maţii din ţară şi străinătate.

Citeste continuarea

Revista Flacăra s-a gândit prima la acest bilanţ: şase luni de UE. De aici derivă o altă întrebare: cum vor arăta următoarele şase luni? Unii ar putea spune, ritos, că, în primul rând, următorul semicerc al anului va fi dependent de scena politică internă. Şi, chiar aşa, cum a arătat scena politică internă în aceste prime şase luni? Ca o tocană politică, un terci al orgoliilor. Citeste continuarea

Despre producătorul de televiziune, de fapt creierul acelei emisiuni, se vorbeşte întotdeauna mai puţin. în general, lumea nu-l cunoaşte, iar uneori marele public nici nu-l va şti vreodată. Poate doar cei din anturajul său ori cei care au cât de cât de-a face cu producţiile audio- video. Pentru restul lumii, producătorul tv rămâne ano­nim. Genericul de sfârşit defilează prea repede prin faţa ochilor noştri pentru a mai putea reţine numele. Jenica Stănciulescu, producător pentru Antena 2, a acceptat să ne vorbească puţin despre misiunea sa. Citeste continuarea

Cum se distra lumea pe la o mie opt sute?

După cartea lui Mircea Constantinescu Cum îndemult Bucureştii petreceau, lumea bună a vechiului Bucureşti nu poate fi lipsită de cea mai intensă preocupare a ei: balurile. Ţinute în „palatul de pe podul Mogoşoaiei, în palatele Cantacuzinilor, ale Sturdzeştilor («prăjitura de marmură de la Capul Podului» – C. Gane), ca şi-n cele ale bancherilor evrei, greci, armeni cu nume păstrate şi transmise, se înfigeau mii de lumînări în caracatiţa policandrelor.” Citeste continuarea