ambien vs ambien cr side effects zolpidem 10 mg if you take too many ambien

valium yellow dosage buy valium online buy diazepam online Kent

can i take lunesta and xanax together buy xanax online memory loss and xanax

is ambien safe in pregnancy buy ambien online ambien success stories

tramadol Amarillo buy tramadol tramadol and difficulty breathing

can you take tums and ambien ambien cost switch from ambien to lunesta

buy diazepam Colorado buy valium xanax or valium better

why shouldn you eat before taking ambien ambien for sale pictures of the pill ambien

soma and pregnancy cheap soma calcular a soma de forças

soma cleaning machines soma no prescription jobs in soma construction pvt ltd

ALMANAH FLACARA

Adrian Păduraru: “Iubesc să fiu pe scenă”

December 13th, 2010, com Comenteaza

A devenit celebru (si un sex symbol al acelor vremi) odată cu filmul „Declaraţie de dragoste”, de la sfârsitul anilor ’80.

Adrian Păduraru a intrat din nou în atenţia publicu­lui, ca subiect de cancan de această dată, datorită relaţiei cu fostul prefect al Capitalei, Mioara Mantale. Chiar dacă trăsăturile i s-au mai înăsprit niţel, din cauza trecerii anilor, actorul a rămas la fel de chipes si degajă aceeasi blândeţe ca odinioară, calităţi care au făcut multe fete să suspine după el.

La începutul anilor ’90, Adrian Păduraru a predat acto­rie la Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi, dar nu pentru mult timp. Deşi meseria de dascăl a fost o provocare pentru el, dorinţa de a juca a fost mai puternică, ceea ce l-a făcut să ia drumul Bucureş- tiului. „Unul dintre motivele pentru care am plecat de la Iaşi a fost că venea prea puţină lume la spectacole. Iubesc să fiu pe scenă, pe platoul de filmare sau de televiziune”, spune artistul, care repeta ultima oară Fluturii sunt liberi, o piesă de Leonard Gershe. „Ca actor cred că sunt bun, sau aş putea fi unul foarte bun”, punctează Păduraru, oprindu-se, totuşi, la timp, pentru a nu cădea în ten­taţia de a-şi aduce singur elogii: „Mi-e greu să spun despre mine că aş fi un artist, că aş fi un maestro. Şi nu o spun din simplă modestie. Mie îmi place arta în toate dimensiunile ei. Beethoven, Michelangelo, aceş­tia sunt artişti. Ca profesor, nu ştiu cât de bun sunt. Poţi să fii norocos dacă ai o serie de stu­denţi buni.” Cu toate că a renunţat la a-i învăţa pe alţii, într-un cadru instituţional, nu s-a lăsat cu totul de meserie. „Teatrul este un spaţiu al dez­voltării relaţiilor dintre per­soane.

Dezvoltarea personală prin mijloace artistice, şi în spe­cial teatrale, mi se pare foarte importantă. Eu am o asociaţie care se ocupă în principal de educaţia prin joc, adresată tinerilor, şi nu numai. Un băr­bat la 40 de ani, top manager, spunea, la un moment dat, după ce a participat la cursurile noastre, că a început să descopere cât de frumoşi sunt oamenii. Să vezi elevi de gim­naziu şi de liceu jucându-se, dansând vals, făcând gimna­stică, echitaţie…”, povesteşte actorul, care se ocupă şi de organizarea unor tabere de dezvoltare personală. De aceea pare ciudat că singura sa pro­blemă rămâne chiar. organi­zarea! Atunci când am vorbit cu el, cu ceva vreme în urmă, avea şi un of: să-şi găsească un manager: „Am nevoie de un manager. Un om cu care să mă împrietenesc, să mă ajute să fructific mulţimea de posibi­lităţi care există.” Sperăm că şi-a găsit între timp, de când am vorbit. Dacă nu, o să ne mai interesăm şi noi…

„Sunt în vreo zece proiecte continue şi nu am timp. Nu apuc să Le comunic nici prietenilor atunci când am un spectacoL. Eu vreau să fac altceva, nu să mă ocup de organizare”

Taguri:

Comenteaza