În ziua de 22 octombrie 1911 se distribuie primul număr al revistei Flacăra – literară, artistică, socială – tipărită în atelierele Socec, având redacţia şi administraţia în Bucureşti, pe str. Parfumului nr. 3. Publicaţia este săptămânală, având ziua de apariţie sâmbăta. Director fondator este Constantin Banu.
Cele două articole-crez din primul număr, Un vis…, de I. G. Duca şi Un cuvînt… care putea să lipsească, al directorului Constantin Banu, anunţau o revistă care să grupeze în jurul ei scriitori, artişti, oameni de ştiinţă, capabili să exprime ,,în versuri minunate toate tainele sufletului omenesc”, să tindă spre un ,,ideal mai curat şi mai înalt” (I.G. Duca), să aprindă ,,o flacără pentru luminarea şi încălzirea marii mulţimi”, printr-o ,,artă democratică”, flacără pe care să o poată ţină ,,vie deasupra patimilor oarbe şi a intereselor trecătoare” (C. Banu).
Texte semnate de Coşbuc, Radu Rosetti, Şt.O. Iosif, P Locusteanu, M. Sadoveanu, D. Anghel… Desene de Iser şi Şt. Popescu. Total 83 de nume!
8 pagini + copertă pe hârtie bleu (coperta 1 cu foto, coperta 2 – reclame: „Steaua Română”, „Exploatare de păşuni şi ferăstraie cu vapor”, „Bodega Mircea” şi „Banca Ilfov”, coperta 3 – colaboratorii revistei, rubricile „Ecouri”, „Note bibliografice”, „Poşta redacţiei”, coperta 4 – reclame: „Librăria Naţională”, „Banca Pieţei Bucureşti”, „Ocularium”, „Emil Costinescu – fabrică de cherestea, fabrică de var hidraulic şi ciment român, fabrică de sârmă, de cuie de tot felul şi de nituri de toate dimensiunile”)
Coperta 1 are portretul fotografic al lui Delavrancea. Revista costa 10 bani. 20 pentru străinătate. Mai ţineţi minte monedele cu gaură în mijloc. Aşa erau banii pe vremea aceea. Iar leii erau de… aur!
„Un vis”, de I. G. Duca
La noi apariţia unei reviste literare şi artistice este un act politic în cel mai înalt înţeles al cuvântului. Această credinţă nu-mi izvoreşte din plăcerea morbidă de a formula un nou paradox, ci din convingerea adâncă pe care o am că menirea neamului nostru este o menire culturală. (…)
În al doilea număr apare (mă întreb cum a putut fi convins!) singurul articol semnat de aviatorul Aurel Vlaicu.
Impresii din văzduh
Mi se cere să scriu un articol. Nu pot să refuz. Cu toate acestea rog să nu se uite că meşteşugul meu nu e să scriu. Eu ştiu să zbor. Din pana, ce cu silă mi se pune azi în mână, eu am făcut aripă de înălţare. Să smulg acum din aripă o pană ca să fabric proză? După câte ştiu eu, o singură aripă poate produce pene de scris bune: pana de gâscă. Vedeţi la ce păcăleli se expune omul nedeprins cu stilul.
Lumea e curioasă să-ţi cunoască impresiile – mi s-a spus. Sunt foarte recunoscător lumei de curiozitatea cu care mă onorează. Mărturisesc însă că aş fi preferat ca lumea să se intereseze mai mult de zborurile mele decât de proza mea, care, desigur, trebuie să fie foarte plicticoasă. Dar, să nu acuz pe nimeni. Şi, mai ales să nu uităm că trăim într-o lume când publicului îi place să petreacă văzând câini care vorbesc, oameni care latră şi aviatori care scriu. Prin urmare să scriu. (…)
Anul 1 nr. 8 / 10 decembrie 1911
Un însemnat eveniment literar / de vorbă cu George Coşbuc, semnat P.L. (probabil P. Locusteanu)
Stăm pe aceeaşi stradă. În fiecare zi, – şi dimineaţa, şi la prânz, şi seara – îl văd, prin fereastra largă, la biroul său de lucru, în aceeaşi atitudine de muncă intensă. Câteodată, poetul râde. Îl văd lămurit din stradă. Mă opresc. Faţa toată i se contractează br`zdată de dungi adânci de veselie. Ce-o fi citind Coşbuc de râde cu atâta poftă? Vreo poveste scandaloasă scrisă de vreun umorist secession? Vreun almanah de glume ocazionale? Sau interminabila conferinţă pe care dl. Donar Munteanu a ţinut-o la banchetul scriitorilor? Intru. (…)
De la numărul 3 este înfiinţată şi Biblioteca Flacăra – care edita cărţi. Primele volume: 1 – Furiile amorului, 2 – Amintirile lui Napoleon, 3 – De la tron la eşafod. Nu sunt clari autorii acestor volume. Mă întreb dacă nu-i aparţin tot lui Banu…
Anul 2 nr. 33 – 2 iunie 1912
Polemică! Pe copertă, sub titlul În cinstea celor respinşi la Academie sunt adunate portretele lui D. Anghel, Caton Theodorian, Haralamb Lecca, Ion Gorun, Cincinat Pavelescu, Victor Eftimiu. Să se fi înşelat academicul corp? Mi se pare că se mai întâmplă şi astăzi…
Anul 2 nr. 36 / 23 iunie 1912
Număr care evocă moartea lui Caragiale. Pe coperta 1 ultimul portret al marelui scriitor. Adio, maestre!
Anul 3 – numărul din 19 octombrie 1913.
„Încă un an de existenţă. Va să zică până să se împlinească semicentenarul Flacăra mai are numai patruzeci şi opt de ani. Cu Dumnezeu şi cu talent înainte!” În 1915, se naşte Editura Şcolară Flacăra care publica „abecedare şi cărţi de citire”.
România alege neutralitatea în prima parte a Primului Război Mondial. În 1916, viaţa economică se degradează. Numărul de reclame scade în revistă. Pe 27 februarie un număr special dedicat dispariţiei reginei Carmen Sylva. Apoi revista moare, aparent din motive financiare. Primul Război Mondial intră într-o perioadă tristă pentru România. Retragerea din Moldova, capitala ocupată, pacea…