Atentie la telefonul mobil!

Omul modern aproape că nu mai poate concepe să-şi desfăşoare activitatea fără automobil, avion, computer şi telefonul mobil.

Tehnologia ne-a invadat, ne-a cucerit şi ne-a făcut dependenţi.

Datorită automobilului, avem un avantaj formidabil în a ne deplasa rapid, dar cu mari riscuri pentru viaţa pasagerilor atunci când nu adaptăm viteza la condiţiile de trafic. Cu un simplu telefon mobil, salvăm vieţi, aflăm noutăţi, vorbim cu cei dragi, stabilim întâlniri, găsim soluţii. Folosesc mobilul adulţii, tinerii, dar şi copiii mici, de doi-trei ani, bucuroşi să vorbească la telefon cu mămica, sau bunicii ajunşi chiar la 90 de ani. Nimic rău în asta şi totuşi! Studii recente, desfăşurate mai ales în ţările nordice, arată că dintr-un prieten, mobilul poate deveni un duşman redutabil.

Despre influenţa negativă şi pericolul pe care îl reprezintă telefonul mobil, folosit fără chibzuinţă, am discutat cu prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, şeful Clinicii I Neurologie de la Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni, Preşedintele de Onoare al Societăţii Române de Neurochirurgie.

„La noi in ţară nu există studii pe această temă, dar cunoaştem faptul că românii vorbesc foarte mult la tele­fonul mobil. Singura naţie care mai vorbeşte atât de mult la mobil cât vorbim noi, românii, o reprezintă italienii. În rest, ceilalţi se rezumă la strictul necesar”, susţine prof. Ciurea.

„Cu cât s-a perfecţionat telefonia mobilă, cu cât am devenit mai dependeţi de ea, cu atât am constatat că au apărut o serie de elemente nocive. De la apariţia acestui instrument care, iniţial, a fost privit cu scepticism, în momentul de faţă toată lumea caută să aibă un telefon mobil. La ce e bun? Un copil la şcoală este bine să aibă un telefon mobil la îndemână, în ghioz­dan, pentru a-l folosi în orice moment ca să îşi anunţe părinţii dacă i se întâmplă ceva rău. Un alpinist pierdut în munţi, la fel, îi este util în caz de accident. În timp, au apărut şi o serie de ele­mente negative pentru că transmiterea prin unde electromagnetice este periculoasă pentru creier, întrucât il expune unui câmp electro­magnetic.

De aceea, în ţările civilizate există restricţii. Nu se doarme cu telefonul mobil deschis, la capul patului, fiindcă acesta pune creierul într-un câmp electromagnetic întreaga noapte. Nu se vorbeşte în maşină, în mers, fiindcă, în primul rând, există pericolul producerii de accidente şi, în plus, undele electromagnetice în automobil se concentrează mai mult asupra sistemului nervos. Nu se vorbeşte pe aceeaşi ureche, e bine să schimbi telefonul la urmă­toarea convorbire la cealaltă ureche. De aseme­nea, este recomandabil să apelezi, nu să pri­meşti telefon deoarece primirea apelului duce la încărcarea cu unde electromagnetice. Con­vorbirile trebuie limitate la strictul necesar, atenţionează profesorul Ciurea.

„Este cunoscut faptul că sub antenele de telefonie mobilă creşte riscul dez­voltării anumitor pa­tologii la persoanele care locuiesc în zonă. De aceea, este de evi­tat amplasarea unei antene de telefonie mobilă pe un bloc de locuinţe. în acest caz blocul respectiv se va afla în spaţiul de unde electromagne­tice care modifică normalitatea organis­mului”, ne atenţio­nează prof. Alexandru V. Ciurea.

„Într-o zi, nu trebuie să vorbim la telefon mai mult de o oră. Şi în nici un caz, să nu vor­bim în mod continuu, ci fragmentat. Numai la folosirea excesivă, mobilul influenţează nega­tiv creierul uman. Dintre dereglările minore produse asupra sistemului nervos aş aminti: durerile de cap, vertijurile (ameţelile), nervozi­tatea exagerată, oboseală, stresul continuu fiindcă ştii că un apel poate să îţi dea o veste bună sau una proastă. S-a dovedit că, în cazul în care o persoană vorbeşte foarte mult pe aceeaşi ureche, ore şi ore pe zi, undele electro­magnetice produse de telefonul mobil pot determina modificări cerebrale ducând până la dezvoltarea de tumori. Nu pot spune că telefo­nia mobilă produce tumori, dar dacă o tumoa­re cerebrală a apărut, telefonia mobilă favori­zează dezvoltarea şi creşterea ei”, precizează prof. Ciurea.

Dar telefonia mobilă nu dăunează numai sistemului nervos central, ci afectează şi sis­temul digestiv, compoziţia sângelui, funcţio­narea celulelor, aparatul reproducător şi sis­temul vizual şi auditiv. Radiaţiile produse de mobile afectează celulele din organism modi- ficându-le. Şi să nu uităm, până şi zborurile aviatice sunt influenţate negativ de undele tele­foanelor mobile, drept pentru care, la orice zbor, pasagerilor li se solicită închiderea celu­larelor pe care le au. Cercetările privind efectele nocive ale telefoniei mobile sunt încă la început, iar rezultatele lor adesea sunt contes­tate de către operatorii mari de telefonie mobilă din lume, care minimalizează efectele negative ale telefoanelor mobile şi ale antenelor GSM. Insă, este bine să ţinem cont de avertismentele medicilor. „Nu se ţine telefonul mobil în drep­tul inimii fiindcă s-a constatat interferarea cu ritmul cardiac, nu se merge cu acest telefon în apropierea unor dispozitive foarte sensibile cum sunt aparatele/monitoarele de la pacienţii aflaţi la terapie intensivă. Nu este bine să se ţină telefonul mobil în buzunar, fiindcă afectează aparatul reproducător”, mai spune medicul Ciurea.

„Până în momentul de faţă nu există, în România, studii privind neuroprotecţia cere­brală în urma telefoniei mobile. Noi, medicii, am avut un congres internaţional de neuro- protecţie în care un suedez a declarat că studi­ile întreprinse în tara sa demonstrează că tele­fonia mobilă influenţează celula nervoasă mai mult sau mai puţin, în funcţie de cantitatea de unde electromagnetice pe care o primeşte creierul respectiv. Copilul este foarte sensibil la undele electromagnetice fiindcă sistemul lui nervos este în dezvoltare şi, din acest motiv, undele electromagnetice îl pot afecta în mod negativ. Apoi devine dependent. Copiii mici, de grădiniţă, dar şi şcolarii privesc telefonul ca pe o jucărie, odată ce învaţă tastele vor fi ten­taţi să se joace şi să sune, dând zeci şi zeci de apeluri. Mobilul influenţează negativ şi pe partea psihiatrică, plus că apare dependenţa de telefon şi de jocurile conţinute, o depen­denţă faţă de un instrument care, la o anumită vârstă, este periculoasă pentru dezvoltarea sis­temului nervos şi ocular. Cu cât telefonia mobilă emite unde cât mai joase cu atât este mai periculoasă, cu cât ele sunt mai sofisticate, mai înalte, sunt mai puţin periculoase pentru sistemul nervos.

Indiferent de generaţia de telefoane mobile, toate sunt nocive. Ceea ce este sigur că oferă protecţie este telefonia de tip handsfree, în care nu vorbeşti direct ci trece apelul prin firul de cablu, bluetooth-ul este, însă, la fel de nociv. Se caută acum metode de protecţie în telefonia mobilă şi vor apărea pe piaţă în curând.

Taguri: nr. 1-2 / ianuarie - februarie 2011 Tweet

Monday, January 31st, 2011 at 4:24 pm, ZOOM, RSS feed