Lăudată în rapoartele de ţară pe justiţie ale Comisiei Europene, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) și-a pierdut obiectul de activitate când Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale două capitole din Legea sa de funcţionare. Guvernul a încercat să o resusciteze. Dar prin ceea ce parlamentarii au votat, ANI a devenit „un pechinez bătrân, fără dinţi“, potrivit singurului senator al puterii care s-a opus proiectului de lege.
La jumătatea lunii aprilie, Curtea Constituţională a României a extins controlul de neconstituţionalitate asupra capitolelor I și VI în întregimea lor din Legea de funcţionare a ANI (144/2007) în urma unei contestaţii a avocatei Alice Drăghici asupra unor articole. CCR a declarat neconstituţionale cele două capitole și i-a luat Agenţiei dreptul de a face sesizări către instanţă și de a controla declaraţiile de avere ale demnitarilor. Singurele atribuţii care îi rămâneau erau înregistrarea declaraţiilor de avere și amendarea celor care întârziau să le depună. Ulterior, în presă s-a scris că judecătorii Nicolae Cochinescu, Augustin Zegrean și Petre Lăzăroiu au susţinut că CCR nu avea dreptul să își extindă controlul la capitole întregi ale Legii.
Iniţiativa pentru o Justiţie Curată a calificat decizia drept un „uriaș și grav pas înapoi în eforturile de combatere a corupţiei”. Comisia Europeană a spus că ANI trebuie să existe și să aibă aceleași atribuţii. Fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, creatoarea legii, a avut un ton foarte critic. „Își apără dreptul de a fura nestingheriţi”, a acuzat ea.
Mulţi s-au întrebat pe cine deranja existenţa ANI. Jurnaliștii au aflat pe surse că șapte dintre cei nouă judecători ai CCR erau verificaţi de Agenţie, dintre care patru pentru incompatibilitate, deoarece deţineau acţiuni la societăţi comerciale. Toţi au negat. Ochii celor care căutau pe cine a supărat Agenţia s-au îndreptat și către Parlament. S-a aflat că instituţia verifica peste 100 de parlamentari, acţiuni declanșate mai ales datorită vigilenţei presei care a scris mereu despre conţinutul declaraţiilor de avere și de interese. Apariţia unor articole pe acest subiect i-a deranjat mereu pe aleși. Cu mici excepţii, toţi declarau că nu au fost înștiinţaţi de acţiunea ANI pe care o vedeau drept un abuz prin care se încerca denigrarea imaginii personale.
Obligaţia de a se publica declaraţiile de avere şi de interese pe internet încalcă „dreptul la respectul şi ocrotirea vieţii private, prin expunerea nejustificată a datelor referitoare la avere şi interese”, a susţinut CCR în motivaţia deciziei prin care a declarat neconstituţională o parte din Legea ANI. Premierul Emil Boc a anunţat că va da o ordonanţă de urgenţă care să reglementeze activitatea agenţiei. Ambasada SUA, care se declarase îngrijorată de decizia CCR, a salutat iniţiativa Guvernului. Ulterior s-a renunţat la idee, iar Executivul a „reînviat“ acest organism printr-un proiect ce urma să fie aprobat de Parlament în zece zile, ceea ce nu s-a întâmplat. Conform noii legi, vor exista două tipuri de declaraţii: unele publice şi altele confidenţiale, care vor fi depuse la ANI, iar inspectorii de integritate vor putea sesiza ANAF şi Parchetul.
„Înţeleg că pot să îmi ţin apartamentul din Mihăi leanu la secret?“, l-a întrebat președintele Traian Băsescu pe premier la consultările de la Palatul Cotroceni. Întrebarea sa conţinea esenţa actului normativ în varianta Guvernului. Numai că în Parlament a mai suferit unele modificări.
În forma adoptată de Senat, parlamentarii care completează greșit declaraţiile de avere nu mai răspund penal și nici nu mai trebuie să menţioneze bijuteriile și obiectele de artă, iar candidaţii pentru funcţii publice nu mai sunt obligaţi să depună astfel de declaraţii. Liderii de sindicat nu mai sunt verificaţi de ANI, în schimb nu mai scapă președinţii de consilii judeţene.
„Nu ar fi existat cazul Năstase, nu am fi aflat de Mătușa Tamara în condiţiile noii legi.“ Este afirmaţia reprezentantului uneia dintre asociaţi ile media care i-au scris președintelui solicitându-i să nu promulge legea. Traian Băsescu a spus că nu o va promulga dacă este „în afara a ceea ce ar fi putut să se facă ţinându-se cont de observaţiile Curţii Constituţionale“. În luna iunie CE va trimite în România o comisie de evaluare a celor patru obiective asumate în materie de justiţie, la aderare.
