Case cu mansarde supraetajate (de până la patru etaje) care eludează probabil, într-un spirit binecunoscut, reglementările PUZ-urilor; blocuri comuniste ai căror locuitori întreprinzători au valorificat acoperişul punându-l la dispoziţie, în parcele, pentru construcţia unor locuinţe individuale supra- terane; construcţii informale, realizate „în regie proprie”, fără implicarea vreunui arhitect, cu banii trimişi lună de lună de părinţi şi fraţi care lucrează în srăinătate, construcţii de regulă ilegale. Si enumerarea poate continua. E un fenomen care, până de curând, îl credeam a fi specific spaţiului nostru.
Arhitectura nouă şi fenomenul urban în Sud-Estul Europei
Expoziţia Balkanology. Arhitectura nouă şi fenomenul urban în Sud-Estul Europei, deschisă la MNAC în această toamnă, realizată de Swiss Architecture Museum Basel, în colaborare cu Architekturzentrum Wien şi cu sprijinul Fundaţiei ERSTE – are ca temă ideea că în întreg spaţiul balcanic arhitectura urbană trece printr-o criză. Aceasta este generată, în principal, de lipsa de reglementare şi control din partea autorităţilor în zona planificării urbane, de degradarea continuă a zonelor de blocuri construite în perioada comunistă, ce riscă să devină ghettourile Estului. În egală măsură, arhitectura are de suferit de pe urma nevoii locuitorilor de a-şi individualiza locuinţa, chiar, atunci când aceasta face parte dintr-un ansamblu tipizat de locuinţe (bloc), ca răspuns la procesul îndelungat de dezindividuali- zare la care ne-a supus socialismul, de oportunităţile fantastice de investiţii imobiliare apărute în ultimii ani care au generat o febră a construcţiilor noi, nu neapărat de cel mai bun gust. Rezultatul este un haos urban în care realizări arhitecturale remarcabile coexistă cu tot soiul de aberaţii, aşa cum evidenţiază expoziţia.
Balkanology aduce în discuţie şi implicaţiile sociale care şi-au pus amprenta asupra fenomenului urban şi arhitectural. „Mediul urban influenţează toate aspectele vieţii noastre. Cu toate acestea, avem tendinţa de a minimaliza sau chiar ignora legătura între diverse procese de transformare socială şi dezvoltarea urbană”, spune Boris Marte, membru în Board-ul Fundaţiei ERSTE care a susţinut cercetările ample ce stau în spatele realizării expoziţiei.
Balkanology nu se opreşte doar la o reflectare în oglindă a felului în care schimbările socio-politice au afectat arhitectura şi planificarea urbană. Expoziţia reuneşte arhitecţi şi urbanişti renumiţi din zona balcanică prezentând abordarea lor faţă de schimbările susmenţionate prin intermediul unor proiecte de cercetare şi intervenţii concrete, analize arhitecturale şi strategii de planificare, toate acestea având ca scop final reabilitarea urbană.
„Balkanology pune în discuţie problemele reale ale urbanităţii postsocialiste în mod analitic, fără lamentări, şi vine cu soluţii punctuale, cu proiecte pilot în câteva oraşe din zonă, cum ar fi Belgrad, Sofia, Priştina, sau – mai nou – la Bucureşti. E un întreg context pe fundalul căruia se proiectează şi România, şi asta e important fiindcă ne dă multe motive să fim echilibraţi şi raţionali. Şi pentru pesimişti, şi pentru optimişti. Înflorirea oraşelor sau a arhitecturii la balcanici are ceva caraghios şi bizar în ea, un fel de umor involuntar. Dar dincolo de inventarierea unor astfel de situaţii cu accente dramatice, Balkanology pune în lumină importanţa participării autorităţilor administrative şi a oamenilor politici în relansarea dezvoltării alături de profesionişti şi de comunităţi. Cred că acesta este mesajul cel mai important”, spune Constantin Goagea, arhitect, fondator al Asociaţiei Zeppelin, care s-a ocupat de organizarea în România a expoziţiei.
„Căderea regimurilor comuniste în Iugoslavia, Albania, România, Bulgaria a provocat un val amplu de construc]ii improvizate în toată zona balcanică, ceea ce a dat naştere la o nouă formă de urbanizare, nereglementată”, sus]ine Kai Vockler, curatorul expozi]iei „Balkanology”.
Asociaţia prezintă în expoziţie o strategie concretă de intervenţie în spaţiul urban, într-o zonă care ne afectează pe toţi, pentru că cei mai mulţi dintre noi ne ducem traiul într-un astfel de spaţiu. Este vorba despre cartierele muncitoreşti de blocuri, construite în perioada comunistă, şi de spaţiul public din jurul acesto-
Proiectul Magic Blocks, realizat de un grup de arhitecţi „militanţi” reunit în jurul Asociaţiei Zeppelin, propune o strategie de intervenţie şi reabilitare urbană care presupune intervenţii minimaliste, dar de impact asupra vieţii oamenilor. Soluţii care, pentru a putea fi implementate, nu ridică mari probleme administrative sau de finanţare.
Constantin Goagea de la Asociaţia Zeppelin crede că o nouă generaţie de arhitecţi cu stofă de activişti este esenţială pentru a mişca lucrurile în relaţia cu autorităţile locale şi a schimba ceva în peisajul urban. Mai ales în zonele în care calitatea locuirii se depreciază pe zi ce trece, antrenând un fenomen social complex, de „ghettoi- zare”. Sperăm că nu vom aştepta prea mult această generaţie.
text si foto Roxana Mihalache
