100 de ani, ZOOM

Bucureştiul luptă, toată ţara luptă. Victoria e a poporului.

July 14th, 2011, com 23 comentarii

În 24 decembrie 1989, revista „Flacăra” a tipărit o ediţie specială, dedicată manifestărilor revoluţionare. Imagini şi cuvinte libere, pline de speranţă, cum nu mai văzuse tiparul din România, de zeci de ani.

Tinerii în frunte!

Flacăra, ediţie specială nr. 1 – 24 decembrie 1989

Primii au fost tinerii! Din scînteile lor de spirit, din limpezimea opţiunilor lor sufleteşti, din modul lor curat de a fi, din mintea lor încă neobosită de servitutile fiecărei zile, din certi­tudinea că vîrsta lor e prea crudă ca să le fi încovoiat pentru totdeauna coloana vertebrală, din sentimentul că n-au avut timp să-şi creeze decît obligaţii faţă de ei înşişi – din toate acestea a izbucnit, antrenînd un întreg popor, puterea de jertfă. Ei, aceşti copii ai noştri, în care ne-am pus atîtea nădejdi, s-au dovedit pe măsura acestor nădejdi – chiar peste măsura crezută de noi! Ei au îngenuncheat în faţa tancurilor, oferind flori celor care au tras în ei, ei au dove­dit un curaj pe care – s-o mărturisim! – noi, cei mai vîrstnici, nu l-am avut tot timpul cu aceeaşi tărie.

Glonţul ce-a răpus tinere fiinţe nevinovate s-a întors împotriva celor care l-au îndreptat spre vlăstarele ţării. Pentru că totul se poate discuta şi negocia, totul se poate ierta – dar niciodată vărsarea de sînge a copiilor Ro­mâniei! Cu atît mai mult cu cît sîngele a curs dintr-un popor ce nu are în fiinţa sa naţională germenele violenţei, cu atît mai mult cu cît niciodată în istoria sa braţul înarmat al ţării, armata, n-a lovit propria mamă, propria ţară.

Ei, tinerii, au deschis drumul naţiunii române spre viitor – şi de aceea lor, în primul rînd, li se cuvine întreaga noastră recunoştinţă.

Trăiască armata română!

Nu am simţit pînă astăzi că există o ARMATĂ ROMÂNĂ. Atît de acută era senzaţia de oprimare pe care ne-o stîrnea apropierea omului în uniformă, încît orice fel de uniformă ne era dezagreabilă. Aveam, poate, doar unele nuanţe în acest acut senti­ment de opresiune, în sensul că deveneam ceva mai prudenţi în prezenţa uniformelor secu­rităţii şi ale miliţiei. Chiar ideea că unii per­formeri din sport sau din alte domenii erau militari ne întuneca plăcerea de a le recunoaşte performanţele. Sentimentul de disperare al omului care simte cum se diminuează şansa de a i se schimba existenţa, de a trăi clipa libertăţii, a sporit o dată cu veştile pe care le primeam seara tîrziu, de la posturile de radio străine. Aflam, de fapt, ceva ce bănuiam că o să se întîmple, că fiarele hăituite de frică de la con­ducerea statului or să oblige prin rafinatele mijloace pe care le-au folosit pentru îndobito­cirea prin frică a multora dintre noi, oamenii în uniformă să-şi manifeste frica şi neputinţa trăgînd în mulţime.

Nu am crezut că există atîţia oameni de bine între şefii armatei române pentru că pe militari nu i-am văzut niciodată la cozi. Acum ştim că armata e a poporului, că măruntele privilegii pe care le asigurau portul uniformei şi armei nu i-au tocit mînia şi nu i-au adormit conştiinţa. Acum ştim că a existat deosebire între uniforme şi că această deosebire nu de la culoarea hainei s-a întîmplat, ci de la tradiţia armatei române. Tradiţia care a sortit-o pe vecie apărării fiinţei naţionale, intereselor oamenilor de bine din toate clasele sociale, poporului din care se naşte şi din al cărui trup e parte. Nu vom avea destule cuvinte spre a mulţumi ostaşilor care, după cea­surile de groază de la sfîrşitul săptămînii tre­cute, un sfîrşit de săptămînă care a deschis o lume nouă în Capitala durerii şi mîndriei noas­tre, Timişoara, au dovedit prin fapte marcate de un risc suprem de partea cui sînt: de partea celor mulţi, nu a clicii de golani de la putere!

Trăiască Armata Română! Soldaţi cu chipuri de copii care au apărat revoluţia tînără, revoluţia cu cea mai mică medie de vîrstă din toate marile mişcări sociale victorioase.

Trăiască armata română în minunatele ei uniforme kaki, ale siguranţei şi adevărului, ale loialităţii în forţă şi ale puterii în sărăcie. Fiindcă numai cine n-a mîncat niciodată varza şi orezul trupei îşi poate închipui că ofiţerul, ieşit din ostaş, poate fi cumpărat cu un pachet de unt, dat pe sub mînă la manutanţă!

Va fi bine.

Armata e cu poporul.

Tricolorul pe tancuri

Inainte de a mă aşeza la masa de scris am mai dat o raită prin municipiul Tîrgu Mureş. Am vrut să mă conving dacă ceea ce văzusem înainte cu cîteva ore e adevărat. Văzusem cel mai frumos spectacol din viata mea. După ore de tensiune si încordare, la intersecţia străzilor Cuza Vodă, bulevardul 1 Decembrie 1918 si Gheorghe Doja a apărut un car de luptă. Unul dintre acelea care, pînă nu de mult, aveau menirea să ne sperie, să ne oprească elanul spre libertate. Era încărcat cu tineri ce fluturau drapele tricolore, dînd tuturor vestea că „arma­ta e cu noi”. Tinerii, acei tineri care înainte cu cîteva clipe erau hotărîţi să înfrunte gloanţele – le-au si înfruntat! – se îmbrăţişau, cîntau, erau fericiţi. Erau fericiţi că tributul pe care l-a plătit generaţia lor la Timişoara, Bucureşti, Sibiu şi chiar în Tîrgu Mureş, în aceste zile, n-a fost în zadar.

E linişte acum în piaţa din centrul munici­piului Tîrgu Mureş. In cîteva locuri, în parcul din Piaţa Eroilor Sovietici, aproape de statuia lui Nicolae Bălcescu, în jurul unor pete de sînge s-au aprins lumînări. Pe una dintre coloanele magazinului Romarta a apărut un necrolog: Adrian Hidos, 21 de ani, mort prin împuşcare. Este unul dintre cei care au plătit cu viaţa dorul de libertate al tuturor celor care trăiesc în România – români, maghiari, germani, de alte naţionalităţi. La Catedrală se trag clopotele a bucurie. A bucurie sună sirenele fabricilor, claxoanele automobilelor împodobite şi ele cu steaguri tricolore. Prima grupă de militari ia sub protecţie Palatul poştelor. Altor grupe de tineri li se împart eşarfe tricolore, certificîndu- li-se astfel calitatea de apărători ai bunurilor obşteşti, ai fabricilor, ai ordinii şi disciplinei populare. La cofetăria Moca, la alte magazine, au început să se repare stricăciunile. La Tîrgu Mureş e linişte. E linişte la o oră la care în urmă numai cu o seară oraşul fierbea. Coloane de oameni ai muncii de pe platformele industriale au ocupat centrul municipiului, spunîndu-şi răspicat vrerea, manifestîndu-şi solidaritatea cu cei care au aprins făclia luptei pentru adevărata libertate şi dreptate din întreaga ţară. Ei, care n-au pregetat să-şi rişte viaţa, sînt chemaţi acum la o nouă luptă. Aceea de apărare a valorilor naţionale, de muncă pentru a consolida o victorie scump plătită!

Sînge în Piaţa Libertăţii din Cluj

Mă cutremur cînd scriu aceste rînduri!

Era miercuri, 20 decembrie 1989, orele 15,40, şi mă aflam în preajma librăriei Universităţii din Cluj. O mînă de tineri cîntau „Deşteaptă-te, române!” Cu tinerească ardoare, dar paşnic. Din cînd în cînd, în Piaţa Libertăţii se scanda „Libertate!”

Si, ca din senin, a apărut o maşină înţesată de ofiţeri şi militari din trupele de securitate. Peste cîteva minute, în Piaţa Libertăţii curgea sînge. Primul căzut: un ostaş! I-a zdrobit capul cu patul puştii un ofiţer. Trăgea altundeva.

Apoi, a căzut Călin Nemeş, actor la Teatrul Naţional. Peste alte cîteva minute, numărul cadavrelor a ajuns la 12! Si măcelul se extindea!

A curs sînge şi în Piaţa Păcii! A curs sînge în zona Institutului Agronomic! S-a tras în oameni paşnici în Piaţa Mărăşti! Pe strada ce s-a numit cîndva Memorandumului a fost asasinat un copil!

S-a tras toată noaptea. Panica a atins cote incredibile la Cluj. Oraşul n-a dormit. A cerut libertate, pace, demnitate. Iar dimineaţa, un spectacol cumplit, peste tot morţi. Nu erau terorişti! Nu erau oameni organizaţi de agen­turi străine. Erau muncitori români. Emil Ciortea şi Ioan Rusu, muncitori de la Combinatul de utilaj greu, au fost între primii căzuţi! Si cîţi oameni nu vor mai fi mîine la lucru. I-au doborît gloanţele unor inşi dresaţi să apere tirania. Au murit oameni care nu cereau altceva decît libertate, mîncare, căldură şi să iasă din mocirla minciunilor.

Dar în nici două zile, la Cluj, viaţa s-a nor­malizat! E linişte. Si-a reluat activitatea şi pos­tul de radio Cluj, de cinci ani închis de teama de a nu se strecura „informaţii necontrolate” de dictatori. Lîngă poetul Horia Bădescu, însărci­nat de Consiliul local al Salvării Naţionale cu coordonarea activităţii, ne-am readunat toţi. Si Tiberiu Iancu şi Constantin Colhon, şi Cornel Udrea, şi colegele care au lucrat la tehnic…

Pe lungimea de 261 de metri, vineri, 22 decembrie, de la ora 16,00, Radio Cluj a început să emită liber. Prima oară de la înfiinţarea lui, prima oară din anul 1954. S-au perindat la microfon oameni fără teme impuse de cineva şi necenzurate. Au vorbit studenţi, aducînd omagiu colegilor căzuţi pe baricadele revoluţiei, au vorbit muncitori, au vorbit mili­tari ai armatei noastre, care de o săptămînă sînt la datorie, fără a-şi vedea familiile. Mîine va vorbi Doina Cornea, membră în Consiliul Frontului Salvării Naţionale.

La Cluj, în linişte, se acţionează pentru viitor.

Ei, tinerii, au deschis drumul naţiunii române spre viitor – şi de aceea lor, în primul rînd, li se cuvine întreaga noastră recunoştinţă.


 

Taguri:

Comentarii

  1. Web Blog says:

    How To Live More Healthy…

    Here is a dicussion you can learn a lot from….

  2. Get your online degree!…

    Left you a trackback for your readers to help them get an online degree….

  3. How To Find A Good Rent…

    […]To have many skills you can successfully do at many more jobs and doing almost no mistakes…[…]…

  4. What’s Mandatory When Choosing A Deal…

    […]It’s a known truth that right knowledge can be very important when doing work for the first time and even more it if is important to us..[…]…

  5. ipad 2 flash says:

    iPhone – Blog…

    […]When you have knowledge, skills and experience these are are crucial to make you happy at all things in life.[…]…

  6. Websites worth visiting…

    […]here are some links to sites that we link to because we think they are worth visiting[…]……

  7. Title…

    This is my Excerpt…

  8. Superb website…

    […]always a big fan of linking to bloggers that I love but don’t get a lot of link love from[…]……

  9. Visitor recommendations…

    […]one of our visitors recently recommended the following website[…]……

  10. smtp says:

    Nigera – Webmoney…

    Thanks for making an effort to post of this. You are making useful content. Interesting job!…

  11. Read was interesting, stay in touch……

    […]please visit the sites we follow, including this one, as it represents our picks from the web[…]……

  12. Last News In World – Posted Here…

    …We all know that skills come pretty handy when doing something new and even more it if is important to us.[…]…

  13. Websites you should visit…

    […]below you’ll find the link to some sites that we think you should visit[…]……

  14. arminavurem says:

    Recent Blogroll Additions……

    […]usually posts some very interesting stuff like this. If you’re new to this site[…]……

  15. Cool sites…

    […]we came across a cool site that you might enjoy. Take a look if you want[…]……

  16. Portraits of Famous People…

    […]When you know when doing your work you will do more than when you have no ideas…[…]…

  17. Google Earth says:

    Recommeneded websites…

    […]Here are some of the sites we recommend for our visitors[…]……

  18. Related……

    […]just beneath, are numerous totally not related sites to ours, however, they are surely worth going over[…]……

  19. Websites worth visiting…

    […]here are some links to sites that we link to because we think they are worth visiting[…]……

  20. Yahoo results…

    While searching Yahoo I discovered this page in the results and I didn’t think it fit…

  21. This Week in Automobile News…

    […]here are some links to web sites worth visiting[…]…

  22. Great website…

    […]we like to honor many other internet sites on the web, even if they aren’t linked to us, by linking to them. Under are some webpages worth checking out[…]……

  23. […]very {few|couple of|handful of} {websites|web sites|internet sites|sites|internet websites|web-sites} that {happen|occur|take place|transpire|come about} {to be|to become} {detailed|comprehensive|in depth} {below|beneath}, from our point of view…

    […]Here is a superb Weblog You may Come across Exciting that we Encourage You[…]…

Comenteaza