Faima acestui oraş considerat leagănul Scolii pictorilor flamanzi timpurii a depăşit de mult graniţele Belgiei. Cu un centru istoric înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, Bruges este una dintre capitalele culturale europene majore.
Capitala Flandrei de Vest este supranumită „Veneţia Nordului” (statut râvnit şi de Amsterdam), datorită canalelor ce-o brăzdează, făcând-o comparabilă cu Serenissima Re- pubblica. Spre deosebire de oraşul din laguna italiană care a cunoscut o epocă de aur în timpul Renaşterii, cel belgian a avut o perioadă de maximă înflorire în Evul Mediu. Atunci au fost construite multe dintre clădirile ce conferă astăzi urbei un farmec nespus (majoritatea reconstruite din temelii, dar păstrându-li-se aspectul original) şi tot atunci s-a impus celebra Şcoală flamandă de pictură, al cărei exponent de seamă a fost Jan van Eyck. Patru veacuri a durat această înflorire a oraşului, după care şi-a pierdut statutul de putere maritimă în favoarea Amsterdamului şi a altor centre comerciale; în schimb, Bruges-ul cunoaşte astăzi (de fapt, încă din secolul al XIX-lea) prosperitatea datorită turismului.
Aproape o călătorie în timp: „canale veneţiene”, trăsuri, arhitectură veche, dar foarte bine conservată
Prima escală pe care o facem în centrul vechi este chiar în inima acestei aşezări încărcate de istorie, în Grote Markt sau Piaţa Centrală, un perimetru străjuit de case pitoreşti, dar şi de clădiri impunătoare, cum ar fi Palatul Guvernamental Provincial în stil neo-gotic, precum şi Turnul Clopotniţei (Belfort), înalt de 83 metri, din care se poate admira toată panorama. Poposim în piaţa pavată cu piatră şi-i dăm ocol, zăbovind în faţa fiecărei construcţii, care mai de care mai uluitoare. Pe două laturi se găsesc terase şi restaurante pline de oameni din toată lumea, fascinaţi de ambianţa locului. În centrul vastei pieţe tronează statuia lui Jan Breydel şi Pieter de Coninck, doi eroi populari din veacul al XIV-lea, de lângă acest monument plecând trăsurile şi autobuzele turistice care fac turul oraşului.
La doi paşi de superba Markt, ajungem apoi în a doua piaţă importantă a Bruges-ului, căci în Burg se află Stadhuis sau Primăria (cu Camera de Consiliu sau Sala Gotică, plină de sculpturi medievale şi picturi murale de secol XIX) şi Palatul Libertăţii (cu Sala Renaşterii sau Vechea Casă a Judecătorilor, actualmente muzeu), precum şi Bazilica Sângelui Sfânt, unul dintre numeroasele lăcaşuri de cult importante cu care este împânzit oraşul. Aproape la tot pasul pot fi întâlnite asemenea monumente valoroase, veritabile capodopere arhitectonice.
Oferta culturală de top a oraşului este cea muzeală. În centrul istoric, nu departe de Markt şi Burg, se află trei dintre muzeele importante ale oraşului – Groeninge, Gruuthuse şi Memling – aflate toate în perimetrul Bisericii Maicii Domnului, cu valoroase colecţii de obiecte de artă, tablouri, vase, piese de mobilier, ceramică etc.
Muzeul Groeninge prezintă publicului tablouri ale artiştilor belgieni şi olandezi (van Eyck, Hieronymus Bosch, Hans Memling, Rene Magritte, Paul Delvaux), care au locuit sau au lucrat în Bruges. Lucrarea cea mai importantă este „Fecioara cu preotul Joris van der Paele” pictată de Jan Van Eyck în 1436, considerată comoara picturii medievale flamande.
Deoarece Bruges este considerat oraşul dantelelor, există un muzeu intitulat Centrul Dantelelor, dar şi o Şcoală a Dantelăriei. Nu e de mirare că, la colţ de stradă, vezi doamne respectabile îndeletnicindu-se cu realizarea unor modele minuţioase chiar în faţa trecătorilor.
După atâta documentare culturală este vremea să ne odihnim, şi unde am putea-o face mai bine dacă nu în cele două parcuri ale oraşului – Minnewater (Lacul iubirii) şi Astrid – veritabile oaze de verdeaţă, cu lebede şi alte păsări delicate, simţind din plin romantismul locului. Lângă Minnewater se află Begijnhof, un ansamblu de case şi o biserică, întemeiate în secolul al XlII-lea de femeile beguine care şi-au propus să ducă o viaţă pioasă, transformat azi în muzeu. De asemenea, se mai păstrează câteva porţi vechi – Gentpoort, Kruispoort, Ezel- poort, Smedenpoort – şi zidurile de apărare din perioada medievală, iar plimbarea de-a lungul lor echivalează cu o întoarcere în trecut, pe vremea când Bruges ajunsese la apogeu.
