xanax dosage dental anxiety generic xanax how much are blue xanax worth on the street

tramadol california schedule buy tramadol oline smoking cigarettes and tramadol

tramadol stada biverkningar order tramadol online cod tramadol dose toxique

6-apb and tramadol tramadol online cod purchase ultram Texas

zolpidem online Centennial buy ambien online online ambien prescription

soma maden kazası isimleri buy soma soma online Columbus

i'm pregnant and taking xanax buy xanax does xanax harm your body

can you take tylenol along with tramadol buy cheap tramadol get ultram El Monte

combine valium and xanax cheap valium valium 5mg strength

what conditions is tramadol prescribed for purchase tramadol tramadol high cholesterol

ZOOM

Capitalismul la răscruce?

November 3rd, 2011, com Comenteaza

Cică Marx,  anticipând scindarea Germaniei, a lăsat câte o moştenire  separată:  pentru  RDG  „Manifestul“  şi  pentru  RFG. „Capitalul“… La sfârşitul anilor ’80 s-a ales praful de „Manifest“, după ce şi el transformase în praf şi pulbere o jumătate de lume. După 20 de ani se pare că nici „Capitalul“ nu se simte prea bine.

 

2004 – 2006

Dobânda   de  referinţă a  băncii   centrale americane (Fed) urcă de la 1% la 5,35%. Proprietarii de locuinţe cumpărate  pe  credit, care şi aşa aveau probleme,  nu mai pot plăti ratele. Impactul creditelor neperformante (sub- prime) se extinde în sistemul financiar global, pentru că multe dintre ipoteci erau incluse în instrumente financiare vândute mai departe.

2007

Februarie: Primele falimente ale unor bănci specializate în domeniul imobiliar.

August:  Se  depreciază    pieţele de  capital. Băncile centrale încearcă să susţină lichidităţile. Banca Centrală Europeană (BCE) injectează 95 mld euro pe piaţa bancară, apoi încă 108,7 mld euro.

2008

Ianuarie: Fed  coboară   dobânda  cheie  la 3,5%. Până în luna mai, va ajunge la 2%.

Februarie: Banca   britanică Northern  Rock este naţionalizată.

Septembrie: Cotaţia  acţiunilor grupului belgiano-olandez Fortis  se  prăbuşeşte,  drept care e naţionalizat. În  SUA, JPMorgan preia controlul băncii concurente Washington Mutual, cu  ajutorul  autorităţilor federale. În  Marea Britanie  este  naţionalizată banca  Bradford  & Bingley. Bursele se prăbuşesc  după ce Camera Reprezentanţilor respinge  planul  de  700  de miliarde  de  dolari  propus  de  administraţia Bush.  Indicele Dow   pierde  imediat  700   de puncte, cea mai mare cădere înregistrată vreo- dată.  Dobânzile    interbancare  continuă   să crească,  împiedicând  refinanţările. Citigroup preia controlul Wachovia.  BCE pune la dispo- ziţia băncilor lichidităţi de 120 mld euro.

15 septembrie: Banca de investiţii Lehman Brothers, a patra din lume, dă faliment, iar Bank of  America anunţă preluarea Merrill Lynch,  a treia bancă mondială de investiţii.

16  septembrie: Fed  şi guvernul  naţiona- lizează  cel  mai  mare  grup  de  asigurări  din lume, AIG.

1 octombrie: Banca elveţiană UBS  anunţă pierderi de 3,4 mld dolari. Gigantul Citigroup e forţat să  opereze reduceri  de  active contabile de 3,1 mld dolari. Peste şase luni avea să ajungă la pierderi de 40 mld dolari.

1 decembrie: Este declarată în mod oficial recesiunea economiei americane.

Decembrie: George  W. Bush iniţiază un plan menit să ajute un milion de proprietari de locuinţe ipotecate. Fed  coordonează  o acţiune fără   precedent   a  cinci  bănci   centrale  din Europa, America de Nord şi Asia, pentru acce- sul  la  lichidităţi  al  băncilor   comerciale. Fed oferă 20 mld dolari, iar BCE face o licitaţie pen- tru 500 mld euro.

19  decembrie  2008: Administraţia  prezi- denţială americană anunţă un plan de sprijinire a celor trei mari constructori auto  americani: General Motors, Ford şi Chrysler.

 

2009

Ianuarie

În ciuda crizei, SUA  inaugurează la Bagdad cea mai mare ambasadă, 21 de clădiri care au costat 736 de milioane de dolari. Volkswagen a avut în 2008 un număr record de vânzări: 6,23 de milioane, cu 0,6% mai mult decât în 2007. Apple  sfidează  previziunile  analiştilor  cu  un profit istoric de 1,61 mld dolari pentru T4 2008. McDonald’s nu e nici el afectat de criză şi vrea să  creeze 12.000  de noi locuri de muncă  în Europa. ING,  în schimb, concediază  7.000 de angajaţi, iar în 23 ianuarie Marea   Britanie intră oficial în recesiune, după  o scădere  a PIB cu 1,5% în T4 2008.

Februarie

Bancuri atribuite Angelei Merkel: „Care e diferenţa între  socialism  şi   capitalism? În socialism băncile sunt naţionalizate şi apoi dau faliment, în  capitalism  e  invers”.  Şi  tot  ea: „Circulă zvonul că statele nu pot da faliment. Acest zvon nu e adevărat.”

Aprilie

România a atras, în primele două luni ale anului, investiţii străine de 1,8 mld euro, 40% – 45% din suma prognozată pentru întregul an! Dividende   record  pentru  acţionarii  a  patru mari bănci: 385 mln euro, după ce anul trecut profitul în sistem s-a ridicat la nivelul record de 1,2  mld euro.

August

12  august  2009:   Germania   şi Franţa ies oficial din recesiune, mai devreme decât indi- cau analiştii.

Septembrie

„Românii   cheltuiesc, aici  nu  e   criză”, declară  Alain   Simar, directorul  general  pe România al companiei Kiabi, drept care vrea să deschidă şase magazine în 2 ani şi 30 în 5 ani.

Octombrie

17  octombrie   2009:    New   York   Times: „Recesiunea globală a luat sfârşit”.

29 octombrie 2009:  Economia SUA iese ofi- cial din recesiune.

 

2010

Ianuarie. Intel anunţă rezultate care uimesc analiştii: profit  de  2,3  miliarde  în  T4  2009. China: creştere   economică de  8,7% în  2009. Ford: primul profit anual din ultimii patru ani. PIB-ul Rusiei a scăzut cu 7,9%, cifră mai bună decât estimările.

Februarie. Australia: cel mai mare contract din istorie: 60  mld dolari pentru  exportul de cărbune în China. Guvernele UE decid să ajute Grecia. Spania   e încă  în recesiune.  Germania s-a oprit din creştere. BNP Paribas:  profit de 5,83  miliarde euro în 2009. România:  240.000 angajaţi din sectorul public au primit ilegal 240 milioane euro în 2005 –  2009.  Criza a redus profitul net al BCR cu 57%. Profitul Petrom a crescut  cu  34%,  deşi a  scăzut   consumul. Elveţia: scădere de 1,5%. Australia: se majore- ază dobânda cheie a patra oară în patru luni.

Martie

Datoria  publică   a  României   a  scăzut   la 143,95  miliarde  lei, adică   26,71% din  PIB. Bulgarii   readuc  TVA   la  22% (de la  20%). Profitul Omniasig a scăzut  cu 69%. Cel mai mare credit neperformant al BCR: 30 milioane de  euro. China împrumută  1  mld de dolari Belarusului. Se consideră   că  Grecia a fost sal- vată (cu peste 20 mld euro). România, locul 9 în UE la rezervele valutare. BNR reduce dobânda cheie la nivelul record de 6,5%. Mojmir  Hampl, viceguvernatorul  Băncii  Naţionale a  Cehiei: FMI a adâncit criza în Estul Europei, pentru a le face să-i ceară ajutorul.

Aprilie

Carrefour se retrage de pe piaţa portugheză, abandonând o afacere de un miliard de euro şi 500  de  magazine. FMI   anticipează  pentru România o creştere de 5,1%  în 2011 – ar fi un record la nivelul UE,  creditată  cu o creştere medie de 1,5%. Economia mondială îşi revine mai repede decât s-a estimat, afirmă miniştrii de Finanţe ai G20.

Mai

BNR reduce dobânda cheie la un nou nivel record: 6,25%. Fondul de salarii scade cu 25%, iar cel de pensii cu 15% (a doua măsură va fi invalidată  de Curtea  Constituţională). Grecia: protestele  faţă de măsurile  de austeritate fac victime,  inclusiv o femeie gravidă  care lucra într-o bancă  incendiată  de manifestanţi. Ger- mania: creştere  de 0,2% în primul  trimestru. Datoriile   publice  ale  statelor  UE: 8.600  mld euro. România e pe locul 24, cu 23,7% din PIB, faţă de „fruntaşele”  Italia  115,8% (1.795 mld euro), Grecia  115,1 %  (300  miliarde de euro), Belgia  96,7% (326,6 miliarde euro).

Iunie

Datoria  publică   a  SUA depăşeşte  13.000 mld  dolari, aproape 90%  din PIB. România: afacerile din industrie au crescut cu 7,8%, iar comenzile cu 21%. Măsuri  în Ungaria: taxarea băncilor, renunţarea la maşinile de serviciu şi telefoanele mobile gratuite, scăderea impozitu- lui aplicat  companiilor de la 19 la 10%, pla- fonarea salariilor angajaţilor băncii centrale etc. Marea   Britanie: TVA creşte de la 17,5% la 20%, scade fiscalitatea pe zona companiilor, băncile vor  dona  bugetului  două   miliarde  de  lire anual, nu se mai trece  la euro, echipa care pregătea  demersul a fost desfiinţată! Japonia: excedent comercial de 15,2%.

Iulie

Barack  Obama    promulgă o lege privind reforma radicală a sistemului financiar.

Septembrie

În România, cheltuielile cu asistenţa socială au crescut de la 0,75 mld euro în 2000 la 5 mld euro în 2008 şi 2009. Numărul asistaţilor a cres- cut de la 6,4 mln în 2004 la 13,9 mln în 2008, deşi PIB pe cap de locuitor a crescut cu peste 100%, deci, într-o perioadă de creştere econo- mică fără precedent, numărul celor care aveau nevoie de ajutor de la stat s-a dublat.

Octombrie

Banca Naţională a Japoniei aduce dobânda de referinţă aproape de zero, pentru a stimula economia şi a opri deflaţia. România: tăierea de 25% a fost fentată cu creşteri anterioare de până la 70%. Măsurile   din Marea    Britanie sunt cele mai dure din istoria post-belică: 500.000 de pos- turi tăiate, vârsta de pensionare creşte la 66 de ani până în 2020 şi se impune o contribuţie per- manentă  a băncilor. BCR: profit de 117  mi- lioane  de  euro  după  primele  9   luni.  Société Générale şi-a dublat profitul în T3.

Noiembrie

În 2010,  românii au cheltuit în străinătate mai mulţi bani decât în 2009. Cea mai mare sal- vare din istoria lumii: 120  mld euro pentru Irlanda. Google  angajează   peste  2.000   de oameni. Italia are  cel  mai  ridicat  nivel  de impozitare a  firmelor, aproape 70%,  Luxem- burg – cel mai scăzut: sub 20%. România e la mijloc,  cu 44,9%.  De  la începutul crizei, s-au desfiinţat 310.000 de  firme, majoritatea  fără activitate, dar s-au şi înfiinţat 121.000. China şi Turcia vor face schimburi comerciale în mone- dele lor naţionale, eliminând dolarul. Turcia a făcut aceeaşi  mişcare  şi în relaţia cu Rusia.

Decembrie

Piaţa auto românească  a crescut cu 34%, unele mărci  şi-au  dublat vânzările.  Piaţa de publicitate on-line a atins în primul semestru circa 10 mln euro, +65% faţă de anul trecut.

2011

Ianuarie: Germania: Creştere economică de 3,6%, un record de la reunificarea ţării. China: creştere  economică de peste 10% în 2010.

Martie: Moody’s reduce ratingul Greciei cu trei grade, la B1.  China a devenit cel mai mare producător de bunuri din lume, după 110 ani de supremaţie a SUA.

Aprilie

FMI: China are rezerve valutare de  3.000 mld dolari. BRD-GSG: profit net 122 mln lei în T1. Bursa  americană a crescut cu peste 100% de la minimele din martie 2009.

Mai

Statul    Utah  recunoaște   oficial  aurul  şi argintul ca mijloace de plată.

Iunie

România: afacerile din industrie au crescut cu 21,3%. China va permite companiilor străine să utilizeze yuani pentru a face investiţii, ma- jorări de capital sau împrumuturi către acţio- nari.  Premieră: Asia  are mai mulţi  milionari decât Europa. China e pregătită să acorde un credit de 1  mld euro Ungariei. Chinezii  con- struiesc Angolei  o capitală  nouă,  pentru 3,5 mld euro, vor să participe la construcţia reac- toarelor 3 şi 4 de la Cernavodă  şi inaugurează cel mai lung pod din lume deasupra mării.

Iulie

Planul de austeritate elen e adoptat şi pro- voacă    noi   proteste. În   Financial   Times, România este dată ca exemplu pozitiv pentru Grecia.  Noul  ajutor  financiar  pentru  Grecia: 158  de miliarde de euro. Jeffrey Franks, FMI:

„România  avea în 2009  una dintre cele mai slabe economii din lume, acum e într-o poziţie mult mai bună  decât alte ţări din UE”. Apple are mai mulţi  bani decât guvernul american. CNN sugerează că guvernul ar trebui să încea- pă să vândă iPad-uri…

August

SUA:   Datoria   publică   sare  brusc  peste 100% din  PIB. Agenţia  chineză   de  rating Dagong le scade ratingul şi acuză celelalte trei mari  agenţii că  tac. Peste câteva  zile, S&P coboară  şi ea ratingul Statelor   Unite.  Record istoric: aurul a depăşit  prima  dată  1.700 de dolari uncia. Londra: proteste violente, jafuri, clădiri şi maşini incendiate.

Septembrie

Inflaţia coboară la 4,25% pe an în România, în vreme ce în UE creşte. Barack Obama pro- pune un plan de reducere a deficitului, inclu- zând  majorarea  impozitelor  pentru  bogaţi. Moody’s  reduce  ratingurile  Bank  of  America, Wells Fargo şi Citigroup. Fed anunţă un nou pro- gram de 400 miliarde de dolari pentru susţine- rea economiei.

Octombrie

Economia Qatarului a crescut cu 41,8% faţă de anul anterior. Grecia: noi măsuri drastice de austeritate, 30.000 de concediaţi, -20% la salarii. Marea Britanie: peste 35.000 de oameni protes- tează la Manchester.  În New York se lansează mişcarea Ocupaţi Wall Street. Actriţa şi scriitoa- rea  americană Roseanne Barr  declară într-un interviu  pentru Russia Today (!) că  bancherii americani  care  nu  îşi  cedează   averile  ce depăşesc 100 mln dolari ar trebui să fie… deca- pitaţi! „Mama    Omida”         a  economiei, Noel Roubini, despre care se spune că ar fi anticipat criza, susţine că Marx    a avut dreptate, capita- lismul se poate autodistruge.

Dacă Roubini  are dreptate, care ar fi alter- nativa? Bill Gates  a propus capitalismul creativ. „Inovaţiile în  tehnologie  rezolvă  probleme sociale  esenţiale”, dar  nu  sunt  la  îndemâna oricui. Trebuie  schimbat  mecanismul  pieţei: când  îţi îndrepţi  atenţia spre săraci,  nu poţi avea profit direct, dar câştigi în  prestanţă, în imagine, deci  până   la   urmă   şi  material. Compasiune,   filantropie  şi  profit  indirect.

„Mecanismele     pieţei utilizate pentru a reduce inechităţile din lume”. Cu  implicarea guver- nelor,  pentru  finanţarea cercetării   şi pentru încurajarea firmelor care se implică  în  viaţa comunităţilor sărace.

Michael          Albert   şi  Robin    Hahnel       vor economie  participativă.  Ideea se bazează  pe echitate,  solidaritate, diversitatea  opiniilor, autoconducere, eficienţă,      economisirea resurselor şi grija faţă de mediu. Toată lumea îşi spune  părerea  şi există  un  capital  social asupra mijloacelor de producţie, astfel încât să nu genereze diferenţe de avere sau de putere. În locul pieţelor ar exista un sistem de planifi- care democratică: Consilii de consumatori vor stabili planuri de consum, Consiliile de muncă vor crea planuri de  producţie, iar conducerile administrative vor pune în acord  cele două planuri. Toată lumea participă, toată lumea ia decizii! Parcă am mai auzit asta…

Economia bazată pe comunitate a fost dez- voltată de Steve  Welzer, pornind de la obser- vaţia că  nevoia   acumulării    de putere şi bo- găţie a devenit periculoasă, o adevărată boală. Ca alternativă atât la capitalism, cât şi la social- ism, Partidul Verzilor din Statele Unite susţine că relaţiile sociale în interiorul comunităţii sunt mult mai importante decât relaţiile de proprie- tate. Theodore Roszak, sociolog, fost profesor la  California University, decedat anul acesta, definea  curentul  drept  o  politică  economică libertariană    punând pe primul loc  ierarhia organizaţională. Capitalismul păcătuieşte prin amestecul  intereselor  personale   în   luarea deciziilor economice. Verzii consideră că dez- voltarea forţelor de producţie a fost un dezas- tru, accelerând transformarea naturii  în pro- duse de larg consum.

Societatea  bazată   pe  nonviolenţă este alternativa  la  capitalism  a  lui  Brian Martin. Partidele social-democrate nu  mai   pot   fi deosebite  de  oponentele  lor  conservatoare. Actualele tendinţe de stânga suferă,  în opinia lui Martin, de mai multe probleme: se bazează pe violenţă (statul ar trebui să implementeze cu forţa politicile socialiste) şi pe elitele de partid, oferind un rol cheie intelectualilor, ceea ce… e periculos!

A  treia  cale  (centrismul) grupează   mai multe poziţii politice care resping atât laissez- faire-ul (statul nu intervine aproape deloc), cât şi socialismul (statul are grijă de toate). A fost pus în practică în anii ‘80 în Australia şi îi are printre adepţi pe Bill şi Hillary   Clinton, Tony Blair, Gordon Brown, Gerhard Schröder.

Câteva concluzii se impun de la sine:

– Piaţa imobiliară nu va mai trece curând prin  dezmăţul care domnea acum  câţiva ani: cumpărai un teren sau o casă, nu făceai absolut nimic şi le vindeai după o vreme la un preţ de 5, 10, 20 de ori mai mare.

– Oamenii   au devenit mult mai rezistenţi la tentaţia de a trăi pe credit.

– La rândul lor, băncile îşi vor asuma mult mai puţine riscuri.

– Destui vor avea tendinţa să se întoarcă la utilizarea banilor „în mână”. Mai    mult, circu- laţia banilor va fi parţial înlocuită de folosirea aurului (poate şi a altor valori) şi de troc.

– Acolo  unde există  oricum un puternic curent de stânga, vor fi mari presiuni de a se continua   naţionalizările  şi   reglementările asupra pieţei, statul (re)devenind tot mai pu- ternic şi mai centralizat. Încadrarea în capita- lism va ieşi din limitele definiţiei.

– Marele  câştigător  al perioadei de criză este China.

Această  ultimă observaţie  poate da unele sugestii despre viitorul sistem economic domi- nant la nivel mondial…

 

Criză a mai fost, şi încă mare, în 1929 – 1933. Numai că de data asta se vorbeşte tot mai insistent despre o criză de sistem. Nu nişte ţări ar fi în dificultate – în definitiv China sau Quatarul sunt în boom economic – ci însuşi capitalismul.

 

Prima criză internaţională a avut loc în 1873, în Austria  şi Germania, ca urmare a creditelor  acordate  Americii    Latine  şi  a creşterii  speculative  a  pieţei  imobiliare. În

1914 criza a fost generată de izbucnirea Primului Război Mondial, mai exact de vân- zarea  masivă  de  titluri  pentru  finanţarea operaţiunilor militare. În marea depresie din

1929 – 1933, titlurile listate la burse au pier- dut 60% – 70% din valoare. În SUA producţia industrială a căzut cu 46%, în celelalte ţări cu

24%   –  41%.   30  de  milioane  de  şomeri, jumătate în SUA. În 1957, criza a afectat SUA, Marea  Britanie,  Canada   etc.  şi  producţia industrială a scăzut cu 4%.  În  1973, indicii industriali au căzut în SUA cu 13%, în Japonia cu 20%, în Germania cu 22% etc. A fost anul primei  crize  energetice, după  ce  statele membre OPEC au redus volumul de pro- ducţie ca să ridice preţurile. Într-o singură zi,

16 octombrie, tarifele au sărit cu 67% pentru ca în 1974 să mai crească încă o dată pe atât.

1997 a fost anul crizei asiatice, care a diminu- at PIB mondial cu 2 trilioane de dolari.

 

Se vorbeşte cu atâta naturaleţe despre intrarea în fali- ment a Greciei încât parcă şi vezi ţara care a inventat şi a botezat Europa rasă din evidenţele UE şi ONU! Oare cum arată precedentele? De  la declararea  indepen- denţei sale până în 2006, Grecia s-a aflat în incapaci- tate de plată 50,6% din timp urmată în top de Rusia, Ungaria şi Polonia. Dacă vorbim însă despre numărul situaţiilor de acest  tip, conduce detaşat Spania (13), urmată – la egalitate – de Franţa  şi Germania (8). Cum ştim, nici una dintre aceste ţări nu a dat faliment. (sursa:  http://www.economics.harvard.edu/files/faculty/51_This_Time_Is_Different.pdf)

 

Capitalism = Sistem politi- co-economic bazat pe pro- prietatea privată, democraţie şi economie de piaţă.

Recesiune = Creştere eco- nomică negativă pentru cel puţin un trimestru. Ieşirea din recesiune nu înseamnă şi ieşirea din criză.

Criză financiar-economică = Ansamblu de dificultăţi materializate în insolvabili- tatea unui număr mare de persoane fizice şi juridice, scăderea drastică a con- sumului, şomaj ridicat, mişcări sociale de amploare. O criză poate duce la schimbări impor- tante de sistem: relaţii, reguli scrise şi nescrise, legis- laţie etc.

T1-T4 = trimestrele anului.

 

text Dana Isabelle Zarojanu, Tudor Călin Zarojanu,  foto Agerpres şi Mediafax

Taguri:

Comenteaza