Desigur, nu pentru a-şi umple cămara cu de-ale gurii. Alţii au grijă ca frigiderul să nu-i rămână niciodată gol. De fapt, premierul a vrut să mai arate, încă o dată, cât de interesat este de soarta concetăţenilor săi. Oprindu-se în dreptul unui stand unde se etalau cârnaţi proaspeţi şi, probabil, foarte gustoşi, „ţarul“ a rămas împietrit când a văzut cât costă. S-a smuls însă rapid din perplexitate, a scos o hârtie – pregătită din vreme – şi i-a trântit verde-n faţă buimăcitului director al lanţului de magazine care îl însoţea: e prea scump! Marja de profit este de peste 50%! Nenorocitul admonestat, simţind gerul Siberiei în coaste, a promis cu smerenie că va face o reducere semnificativă.
Lui Putin i-a mai reuşit încă o lovitură de imagine, arătând cine este adevăratul stăpân şi cum ţine întreaga suflare la ordin. Evident, la scara întregii economii ruseşti, nu se va întâmpla nimic deosebit.
Dar nu prestaţia acestui autocrat mi-a stârnit interesul. Am parcurs însă comentariile celor care au aflat la noi această veste. Foarte mulţi au aplaudat o astfel de lecţie usturătoare pentru cei care umflă preţurile. Prea puţini au taxat acest comportament abuziv.
Într-o ţară în care domneşte normalitatea, nici un membru al vreunui guvern nu s-ar răţoi la un şef de magazin. Alţii sunt abilitaţi să acţioneze pentru ca să nu se petreacă samavolnicii împotriva consumatorilor.
Nu mi-l pot închipui pe Obama coborând furibund din limuzina sa blindată şi luând de guler un proprietar de supermarket. Nici pe Angela Merkell – care, totuşi, e şi gospodină – nu mi-o pot imagina vociferând printre standuri cu fleici şi borcane cu castraveciori. Nici chiar Sarkozy nu s-ar preta la grimase ameninţătoare în faţa unor patiseri francezi sideraţi. Doar la noi şi în alte câteva părţi ale lumii, mulţimea încă mai visează la intervenţia providenţială a „tătucului“, capabil să le rezolve pe toate. Prin urmare, nu m-ar mira ca, urmând exemplul luminos de la Moscova, şi purtat de valul voinţei populare, să-l vedem pe Emil Boc descinzând frenetic la Billa, Selgros sau Carrefour, şi, ca un mag binevoitor, lipind pe produse etichete cu preţurile drastic reduse. Bineînţeles, dacă nu cumva şeful lui va păstra pentru el însuşi o astfel de entuziasmantă ieşire în public.