în Franţa, de câteva sute de ani, vinul este religie şi este iubire, în numele vinului se spun rugăciunile mesei şi sunt binecuvântate licorile divine ce dau plăcere şi putere. Citeste continuarea

Aflat la 4 km distanţă de centrul comunei Horea, Mătişeşti e unul dintre satele de moţi puternice din punct de vedere economic, ce a primit după 2007 indicatorul de localitate europeană.

„Sărăcia din Ţara Moţilor, despre care se vorbeşte atat, devine o problemă irezolvabilă prin dragostea profundă a acestor oameni pentru munţii lor singuratici şi stâncoşi. Li s-a propus, cândva, să fie colonizaţi în câmpiile fertile ale Banatului şi mulţi s-au înscris pe liste şi s-au dus bucuroşi. Dar după două luni au fugit şi s-au întors acasă, în munţi”, scrie Geo Bogza despre moţii din alte vre­muri şi munţii lor veşnici. Citeste continuarea

Cartea lui Adelin Petrişor – corespondentul de război numărul unu al României – este povestea poveştilor adevărate pe care Le-am văzut nu demult La televizor. Fiecare în parte este un mys- tery prin detaliile până acum neştiute din spatele camerei de filmat, chiar dacă toţi ştim că până la urmă Adelin s-a întors cu bine acasă din toate războaiele la care a fost martor. Citeste continuarea

În ultimii ani, jocurile de artificii au devenit un ingredient aproape obligatoriu si pentru săr­bătorile autohtone. Nunta, botezul, ziua naţională, revelionul, Pastele sau Crăciunul parcă nu mai sunt întregi fără pocnitori. Şi dacă spuneţi că vă plac, înseamnă că nu aţi fost în Malta. Să vedeţi acolo „Festa”, adică artificii ridicate la rang de artă! Citeste continuarea

Acum un an îmi făceam bagajul. Urma sa petrec sase luni în India. Scriu acest articol încă fiind acolo. Nu mă îndur să plec, am ajuns să iubesc această poveste. Desi a trecut ceva vreme de când suntem „împreună”, India încă mă surprinde cu umanitatea si căldura ei.  Acasă începe sezonul sărbătorilor. In India se încheie sezonul festiv. În timp ce scriu se descarcă pozele din noaptea în care am sărbătorit „Diwali” si cele din prima zi a Noului An, conform vechiului calendar hindus. Citeste continuarea

Ca militar aflat în misiune într-un teatru de operaţiuni, oricum e greu să fii departe de casă, tocmai de Crăciun. Dacă-ţi pică pe cap o dele­gaţie purtătoare de sarmale, cârnaţi şi şorici, condusă de un general şi câţiva colonei flămânzi, poate fi şi mai greu, sau dimpotrivă, haios. Depinde de general. Citeste continuarea

Deşi, culinar vorbind, nu suntem atât de renu­miţi ca alte naţii, avem, totuşi, cu ce ne lăuda.

Printre motive, cozonacii româneşti, nelipsiţi de pe mesele de sărbătoare.

Cozonacul este o prăjitură tradiţională românească, dar în egală măsură şi un desert bulgăresc (kozunak), sau un produs de patiserie italiană, numit „panettone”. Citeste continuarea

Sărbătorile de iarnă durează două săptămâni (24 decembrie – 6 ianuarie) si includ: Crăciu­nul, Anul Nou si Boboteaza. Ele s-au suprapus, însă, la începuturi, peste sărbătorile păgâne ale Imperiului Roman: Saturnaliile (17-23 decem­brie), sărbătoarea Mithra (25 decembrie) si Calendae Januarii (1 ianuarie). Citeste continuarea

1 august 1982. Fostul stadion „23 August” vibra din temelii. Anişoara Cuşmir a sărit 7,15 metri La Lungime, cu sase centimetri peste recordul mondial. A urmat o atletă simpatică, La ultima săritură. Spectatorii erau în delir. Tabela arăta 7,20 m. Vali Ionescu spulberase recordul Lumii! Citeste continuarea

Frumuseţi aproape ireale, scoase din străfun­durile pământului. Forme şi culori deosebite, irizaţii stranii, pline de mister. Aproape că te între­bai dacă nu cumva visezi. Astfel a arătat expoziţia cu flori de mină de la Muzeul Naţional de Geologie.

Expoziţia „Flori de mină” a fost realizată în colaborare cu Muzeul de Mineralogie Baia Mare, care a adus la Bucureşti, în această toamnă, circa 80 dintre cele mai reprezenta­tive eşantioane din multitudinea de „flori de mină” descoperite în regiunea Baia Mare. Citeste continuarea