Anul trecut, iubitorii muzicii au avut parte de o serie de surprize: formaţii pe care nici n-ar fi îndrăznit să viseze că le vor vedea vreodată pe scenele noastre. Datorită unor excelenţi organizatori ca Emag!c Entertainment, Event Plus sau Events – organizatoarea concertului despre care vom vorbi în cele ce urmează – artişti de talie mondială au inclus România pe harta turneelor internaţionale prin care îşi promovează materialele discografice. Spre încântarea urechilor noastre nesăţioase, evident. Citeste continuarea

Domnica Rădulescu este singura scriitoare americană de origine română cu un succes fulminant. S-a născut în România, dar a fugit în SUA în 1983, după ce a absolvit Facultatea de Litere, secţia „Literatură şi civilizaţie Engleză“, la Universitatea din Bucureşti. A fost profesoară la Universitatea din Chicago, iar în prezent este profesor universitar la una dintre primele 10 universităţi ale Americii, „Washington and Lee Virginia University“. A predat cu o bursă Fullbright la Cluj, mărturisind că este plăcut impresionată de nivelul cultural al studenţilor ei români şi mai ales de entuziasmul pe care aceştia îl manifestă. A primit o suită de premii şi nominalizări pentru Trenul de Trieste, romanul de debut, care a fost lansat şi în România, la Grupul Editorial Tritonic. Citeste continuarea

Recunosc că Gabriela Maaz, atunci când mi-a pus cartea în mână, a avut dreptate. Eu am greşit, când m-am îndoit. De fapt, m-am codit. Nu ştiam ce carte o să am în mână. Cartea este, mai întâi, o paradă mută. Un scri­itor care să cunoască atâtea amănunte despre istoria lusitană, oho, mai rar vezi: şi nu s-ar putea spune că am avut puţini prieteni pricepuţi aici (ar trebui să enumăr: Cristina Müller, Virgil Mihaiu, Marleth Silva ş.a.). Şi, când nu ştie, fireşte, face ce facem toţi: inventează. Dar inventează bine. Scrie, însă, neverosimil de bine. Şi e, oricum, printre primele lucruri pe care le preţuiesc la un scriitor. În al doilea rând, îşi alege bine povestea. Şi o controlează până la capăt. Romanul ameninţă să fie un succes. Un bestseller, chiar dacă nu de acum. Citeste continuarea

Ziarul Cotidianul a fost înfiinţat de către Ion Raţiu în 1992, în încercarea de a crea un ziar occidental într-o lume abia trezită din comunism. A fost o publicaţie care a cunoscut furtuna, dar şi vremea frumoasă. Niciodată, însă, nu s-a dat bătută, rămânând un ziar quality, de nişă, dar quality. Un ziar care a adus numeroase cărţi mai aproape de cititori şi care încearcă să supravieţuiască asemenea multor publicaţii într-o lume sedusă de televiziune şi bântuită de internet. Despre agonia şi extazul Cotidianului am discutat cu Doru Buşcu, directorul editorial al acestei publicaţii. Citeste continuarea

Filmul Nunta mută, în regia lui Horaţiu Mălăele, porneşte de la o întâmplare reală, cutremurătoare. O mică mostră de dramatism răvăşitor, ieşită din mâna hazardului. Un sat a fost ras complet de pe faţa pământului de către comunişti, pentru că doi tineri îndrăgostiţi au îndrăznit să se căsătorească şi să se bucure de miracolul comuniunii lor exact în ziua în care tătucul cel atotputernic al sovietelor, Stalin, îşi dăduse obştescul sfârşit. O întâmplare extrem de impresionantă în sine, care avea suficientă substanţă dramatică pentru a duce la realizarea unui film de neuitat. Sau nu? Citeste continuarea

Recunoscut datorită experienţei sale în spionaj internaţional şi în problemele Vaticanului, Eric Frattini a ofe­rit cititorilor o scriitură clară, provocatoare, şi cu o mare doză de intrigă şi suspans. Două dintre romanele autorului, A cincea poruncă şi Sfânta Alianţă, care abordează astfel de teme, vor fi lansate în România de către Tritonic Grup Editorial la Târgul de carte Gaudeamus 2008, iar alte două (KGB şi MI6), tratând tot subiecte legate de spionaj, au fost lansate deja la aceeaşi editură. Scriitorul va fi prezent între 20 şi 25 noiembrie în România pentru lansările volumelor. Ca un preambul la aceste evenimente, Flacăra vă oferă un interviu incitant şi revelator cu omul care îşi propune să dezvăluie secretele serviciilor care preferă să stea în umbră. Citeste continuarea

Guillermo Martínez, Crimele din Oxford. O carte pentru minţile abstracte, ca o şaradă… Se face şi film, pe buneee! Am văzut afişul. Alex de la Iglesia, cel care a realizat Stăpânul inelelor, el se ocupă, ca regizor. Este şi cel care a regizat O crimă ferpectă şi 800 de gloanţe. În rolurile principale, Elijah Wood, John Hurt. Greu de explicat intriga filmului/cărţii, dacă nu vrei s-o mutilezi. Firul naraţiunii se începe pe sine cu povestea unui asistent de matematici (argentinian) care ajunge în capitala britanică pentru a-şi desăvârşi studiile de matematică. Este cazat la o familie compusă dintr-o bătrânică şi nepoata sa. Bătrânica este, de altfel, prima buclă din şirul crimelor. Citeste continuarea

Înalt, tandru, mişto, devreme la redacţie, târziu acasă, prieten şef şi nu redactor-şef, mai degrabă amic decât director, astfel se autocaracterizează Marius Tucă. Director şi editorialist al Jurnalului, astăzi director general, creatorul emisiunii Marius Tucă Show priveşte cu oarecare nemulţumire spectacolul pe care îl oferă presa română de astăzi, cu precădere presa cotidiană. O presă aflată în criză, în care singurul ţel a rămas nu a fi cel mai bun, ci a supravieţui. Citeste continuarea

Filmul se inspiră dintr-o serie de benzi desenate create de Mark Millar şi totodată urmează o poveste clasică: cum îşi descoperă un om normal calităţi supranaturale şi cum poate prin intermediul acestora să salveze lumea. Citeste continuarea

Un Marcel Iureş cum n-aţi mai văzut niciodată! Oarecum încurcat, emoţionat peste măsură. Îşi frământă mâinile, nu-şi găseşte cuvintele, zâmbeşte în gol. Prietenii ştiu de ce! Este în cel mai frumos rol al vieţilor sale: Făcătorul de Teatru Act. Ajuns, uite, la „venerabila” vârstă de 10 ani. Şi aşezat, de public, actori sau critici, ca reper al sublimului. Pe scenă şi nu numai. Mai nou, dacă lucrurile se întâmplă ca la Act, e de bine! Citeste continuarea