În cele ce urmează, ne vom ocupa de o fotografie la minut a crizei politice, nu, însă, ca până acum, din perspectivă economică. E mai palpitant să vedem latura politică fiindcă, de fapt, aici se ascunde ADEVĂRATA RESPONSABILITATE. Citeste continuarea

text Silvana Pătrășcanu

Leagănul civilizaţiei moderne, Grecia, cere tribut pentru ceea ce a dăruit lumii. Locul de naştere al democraţiei, ca principiu, se zbate într-o criză economicăapocaliptică şi care atacă structurile statului de drept. Efectele tragediei greceşti au depăşit  graniţele Eladei, îmbolnăvind statele cu imunitate  scăzută din Europa şi ameninţă SUA. Destructurarea economică a Greciei a dus în pragul colapsului moneda europeană şi ameninţă să atace  alianţa europeană. Şi totul este abia la început. Citeste continuarea

Unificarea continentului pe căi economice, paşnic, după sute de ani de războaie feudale, a fost un vis frumos. A rămas un vis? S-a transformat în coşmar?

Ideea unei uniuni datează de pe vremea Imperiului Roman, dacă nu cumva din timpul cuceririlor celtice. Pe-atunci, erau uniri cu de-a sila. Prima variantă paşnică a fost proiectată de… Victor Hugo, în 1851. Cele două războaie mondiale au repus problema pe tapet, drept care s-a creat, mai întâi, Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (RFG, Franţa, Italia, Benelux), prin Tratatul de la Paris, în 1951. Şase ani mai târziu apărea prima uniune vamală, Comunitatea Economică Europeană (Piaţa Comună) – Tratatul de la Roma, 1957 –, transformată ulterior în Comunitatea Europeană, în prezent „primul pilon“ al Uniunii Europene. Aceasta din urmă a apărut ca urmare a Tratatului de la Maastricht (Olanda), în 7 februarie 1993, cu şase state fondatoare. Citeste continuarea

Nano-tratat despre criza la români

„Aşteptându-l pe Godot“ este o piesă de teatru absurd a lui Beckett în care numitul Godot este aşteptat de doi vagabonzi în mijlocul drumului. Individul nu apare niciodată. De ce? Nu se ştie. De ce trebuia să vină? Nici asta nu se ştie. Vag, în fundal, se simte că venirea lui Godot ar fi provocat o schimbare. Nu se ştie de care, dar o schimbare. Citeste continuarea

Sunt peste 30.000 de monumente istorice în patrimoniul cultural al României. Dintre acestea doar 30 sunt înscrise pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Şapte dintre ele sunt bisericile fortificate din Transilvania de la: Câlnic (Alba), Dârjiu (Harghita), Prejmer (Braşov), Saschiz (Mureş), Valea Viilor, Viscri şi Biertan (Sibiu). Citeste continuarea

Se lucrează? Da, procese penale, măsurători atente sau ignoranţă desăvârşită… Unele cetăţi au fost salvate – acum sunt ca nişte exponate împăiate, lipsite de viaţa lor reală, la altele se lucrează de zor, unele sunt uitate sau abandonate… Dar ce vom face mai departe? Avem o direcţie? Un proiect naţional? O imagine europeană? Pe unele le refacem, pe altele le distrugem! Pe ce criterii? Cine are mai multă dibăcie la redactarea unui proiect sau cine are un primar gospodar şi responsabil?… Vom avea nişte cetăţi, cum-necum, refăcute… Perfect! Şi ce facem cu ele mai departe? Cum aducem turiştii? Unde sunt aeroporturile şi autostrăzile? Unde e strategia?… Sssst! Se lucrează! (Bogdan Hrib)

Citeste continuarea

De fiecare datacând vorbesc la telefon cu
o persoananecunoscuta incerc sa-mi imaginez
cum arata. E ca un joc. Uneori nimeresc,
alteori nu. Acum m-am pacalit…
„Toti subordonatii mei sunt barbati. S-au uitat ei un
pic lung la inceput, dar nu am vazut nici un fel de
retineri din partea lor. Inainte de a fi femeie, sunt
comandantul lor de pluton.“

text Bogdan Hrib
foto Octavian Tibar

no images were found

„Totdeauna m-a amuzat discursul acesta despre secretele care ar exista la Vatican“

– Monseniore, încep cu o întrebare mai „lumească“: în ce stadiu se află disputa legată de construirea unui colos lângă Catedrala Sf. Iosif? În ultimele decenii, în București au apărut multe clădiri cu o arhitectură modernă, care, însă, se potrivesc ca nuca în perete cu ambianța în care au fost înălțate. Niciodată nu s-a luat vreo măsură de a proteja puținele monumente care ne-au mai rămas după buldozerele celor aproape cincizeci de ani de dictatură. Situația continuă să fie sumbră… Odată v-ați exprimat așa: de fapt, este o confruntare între „limbajul bunului simț și limbajul banului“. Citeste continuarea

Americanii protestanţi şi corecţi politic au impus în retorica contemporană termeni sofisticaţi precum managementul percepţiilor sau operaţii psihologice/PSYOPS. Acum patru secole, însă, cardinalii europeni din Vatican introduseseră în istorie Propaganda. În fond, aceeaşi Mărie cu altă pălărie. Citeste continuarea

Anii ’50, Pădurea Făget, undeva în județul Neamț. Șapte fete cucuiete joacă paiul. Dintr-o claie, fiecare trage de un capăt. Cea care nimerește paiul cel mai lung o să fie sfântă. Câștigă, detașat, Veronica. Și plânge. De bucurie! Anul 2010, Congregația pentru cauzele Sfinților, undeva la Vatican. Teologii lucrează la dosarul de sanctificare pe numele Veronica Antal. Prima româncă – icoană în rândul sfinților catolici. Citeste continuarea