Nu faci o excursie completa în nordul Indiei daca nu treci si pe la vestitele temple de la Khajuraho. Situate în statul Madhya Pradesh aceste temple sunt celebre pentru grupurile statuare pline de erotism. Templele au fost construite între anii 950 si 1050, în timpul dinastiei Chandella. Initial au fost 85 de temple, astazi mai supravietuiesc doar 22. Întreaga lor arhitectura a fost astfel conceputa încât sa conduca privirea vizitatorului de la nivelul solului catre cerul suprem, Kailash. Templele de la Khajuraho au fost descoperite în jungla, în 1838, de catre un ofiter englez, T. S. Burt, dar au fost facute cunoscute în întreaga lume de catre maiorul englez Alexander Cunningham. Citeste continuarea

Timpul lansează noi perspective asupra morţii prinţesei Diana

În vara lui 1997, mapamondul a făcut cunoştinţă cu Emad El-Din Mohamed Abdel Moneim Fayed prin intermediul unui sărut rămas celebru. Cel dintre el şi Lady Diana, prinţesa de Wales, surprins de paparazzi pe când cei doi se aflau la bordul unui iaht privat. A fost momentul când presa a izbucnit. Soţia moştenitorului coroanei britanice redeschidea un capitol care se mai repetase la acelaşi nivel, cu ani în urmă. Moartea celor doi a fost speculată, nimeni nemaiputând considera-o azi un eveniment întâmplător. Citeste continuarea

În acest reportaj nu se aud focuri de armă. Nu moare nimeni, nu se naşte nici o oaie cu cinci picioare. Nu se face sex în birouri ovale şi nici nu divorţează mihaele de elani. Şi, totuşi, este un subiect senzaţional. Cel puţin după mintea mea. Un om din Iaşi munceşte, pe brânci, într-o clinică. De dimineaţa până-n noapte. Da, e clinica lui. Da, câştigă nişte bani. Pe care îi împarte, mai apoi, cu alţii. Sub cea mai frumoasă formă posibilă. Sub formă de artă! Citeste continuarea

O lume întreagă a urmărit cu mare interes drumul spre Casa Albă al celui care avea să intre pentru totdeauna în istorie ca fiind primul preşedinte american de culoare. Şi totuşi, nu numai originea îl diferenţiază pe cel de-al 44-lea preşedinte al Statelor Unite de cei aflaţi înaintea lui la conducere. Citeste continuarea

Maria Cobileanschi practică o terapie mai puţin obişnuită

Cabinetul Mariei Cobileanschi, din Iaşi. Pacientă din Piteşti, ulcer spre perforat. Operată fără să fie atinsă. Fără bisturiu, laser, halate albe, anestezie. Energetic, adică. Doar din ochi şi prin anumite mişcări ale mâinilor. Care simt, curăţă, ard, închid, vindecă. Într-o altă dimensiune decât cea obişnuită. Respectiv, în câmpul nostru energetic. Unde sunt scrise, clar, toate hibele corpului fizic. Dar şi calea spre vindecare. Pentru cine ştie să citească în limba asta. Numită, cel mai adesea, bioenergie. Sigur că sună ciudat, sigur că puteţi să zâmbiţi. Dar, totuşi, unii bolnavi se vindecă şi aşa. La rândul lor, şi ei se amuză de limitele noastre. Am mai spus-o, o repet, ca pe un fel de motto al campaniei Vindecători cu har. Faptul că noi nu înţelegem sau nu credem ceva nu înseamnă că acel ceva nu există. Citeste continuarea

De la începutul acestui an, în România au avut loc mai multe evenimente care toate trădează o recrudescenţă a manifestărilor de tip mafiot. Clanurile interlope au ridicat la rang de artă şantajul, cămătăria, taxa de protecţie, tâlhăria, traficul de droguri, traficul de carne vie, toate ca modalităţi de a produce sume mari de bani, care învârt o economie mafiotă. Spre deosebire de economia reală, aflată în recesiune violentă, economia mafiotă este în plin avânt. Dacă la aceasta adăugăm şi faptul că organismele abilitate într-un stat de drept să le ţină piept, respectiv Ministerul de Interne, prin instituţiile sale, au fost, tot în primele luni ale anului, într-o degringoladă totală (să amintim doar seria celor trei miniştri de Interne, în tot atâtea luni), este de înţeles de ce fenomenele infracţionale au explodat, rând pe rând, la Braşov, Cluj, Bucureşti, Craiova. Citeste continuarea

Abia la începutul lunii aprilie s-a limpezit unde bate toată afacerea de la „doişunsfert“: în prezidenţiale. E cu vizarea directă a lui Traian Băsescu. Citeste continuarea

Nu ai cum să înţelegi farmecul continental decât dacă ai petrecut o perioadă mai lungă departe de Europa. Cu toate aspectele neplăcute ale noului mileniu şi tot mai răspândita mizerie, venită de obicei de aiurea, Europa este sursa civilizaţiei occidentale contemporane, la care întreaga lume se raportează, indiferent dacă asta e bine sau nu, precum la adevărul suprem. Întâlneşti peste tot Europa, chiar atunci când este fardată sau denaturată în stil american, sau târâtă în abjecţia orientală. Nu mă refer la Europa de drept, ci la cea de fapt. Citeste continuarea

Generalul de brigadă Pop Gavrilă dă toate cărţile pe faţă în legătură cu violenţa pe stadioane:

E destul de greu să apuci să schimbi două vorbe despre violenţa pe stadioane cu şeful Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, gen. brig. dr. Pop Gavrilă. Nu că ar refuza acest dialog. Pur şi simplu are agenda „full“. Am avut mai mult noroc într-o dimineaţă de joi. În aşteptarea unei delegaţii franceze la nivel înalt, timp de aproape o oră am reuşit să aflu, direct de la sursă, explicaţii despre un fenomen care ameninţă nu numai securitatea spectatorilor ci însuşi viitorul fotbalului. Citeste continuarea

„Dâmboviţă, apă dulce, cine-o bea, nu se mai duce“… aşa îşi cântau odinioară bucureştenii râul care le împărţea urbea în două părţi aproape egale. Avea, ce-i drept, o apă bună de băut – de la izvoare cobora numai printre munţi şi dealuri –, dar le dădea şi multe bătăi de cap atunci când se umfla. Pe ambele părţi ale râului existau bălţi şi lacuri şi primea mai mulţi afluenţi în mijlocul cărora se formaseră cu timpul câteva ostroave. De unele se mai ştie câte ceva astăzi, altele au ieşit discret şi definitiv din istoria oraşului. Citeste continuarea