interaction between tramadol and vicodin buy tramadol difference between tramadol and demerol

is tramadol a controlled drug in pennsylvania order tramadol overnight ultram online Tulsa

can you take phentermine before a colonoscopy order phentermine phentermine amarillo tx

soma center nj soma 350 mg soma bras buy

can too much tramadol cause headaches tramadol 50 mg bivirkning av tramadol

zolpidem buy Kent buy ambien online verapamil ambien interactions

purchase diazepam Colorado Springs buy valium valium apoteket

how long does it take for ambien to take effect ambien for sale ambien fetal death

xanax pillow generic xanax pills xanax effects

purchase diazepam Honolulu buy valium online is gabapentin the same as valium

DOSAR

Clima, un echilibru dezechilibrat

August 20th, 2012, com Comenteaza

Vara asta temperaturile au luat-o razna. Sudul, sud-estul şi estul României s-au pârjolit în arşiţa soarelui. Pe cer, nici un nor. Doar un vânt  urlând a pustiu  şi  secetă ne-a hohotit  sinistru: clima  se schimbă! Şi nu în bine.

La  staţia   meteo   din  Băneasa,   radarele şi instrumentele de măsură performante transmit încontinuu  meteorologilor şi  climatologilor datele  privind starea  şi evoluţia vremii.  Veştile nu sunt  îmbucurătoare. Nu scăpăm de caniculă şi pace  bună.  Sunt  afectate  zone  exterioare arcului carpatic: Oltenia,  Muntenia, sudul Moldovei şi Dobrogea. Pe scurt,  avem  un  an secetos. Specialiştii nu ştiu să spună, încă, dacă nu   cumva 2012 este mai secetos  decât  2007 – considerat, până  acum,  drept cel mai  secetos din ultimii  20 de ani. Vom afla abia la sfârşitul verii. Şi să nu ne iluzionăm că 2012 ar fi poate o excepţie  de la regulile de bună  purtare ale climei temperat-continentale specifică  României. Nu este o excepţie  nici măcar  de la regulile climei  întregii planete. Doamnelor şi domnilor, am o veste proastă: vom avea din ce în ce mai des ani cu extreme termice  şi precipitaţii abundente atunci  când  nu o dorim şi absente când ni le-am  dori!  Iarna  cu temperaturi cu multe grade sub  0, vara  cu maxime frecvente peste +38/+40° C. Adăugaţi la acestea furtuni şi vijelii  de  mare   amploare, inundaţii catastrofale, alunecări de teren, zăpezi uriaşe, secete prelungite şi tabloul e complet. Nu  o spun eu, ci climatologii care ne avertizează că încălzirea globală nu e o glumă. Procesul se desfăşoară sub nasul  nostru şi  efectul  principal îl constituie schimbarea climei.

La toate aceste grozăvii  nu a contribuit altcineva decât  omul.  Desigur, mulţi  vor zice: poluare, ecologie bla, bla, bla… aiurea! Alţii vor crede  că episoade de încălzire excesivă  au mai existat  de-a  lungul erelor  geologice  ale Pământului,  iar  ceea  ce  se  întâmplă  acum poate  că nu este altceva  decât  o fluctuaţie care va fi contracarată, la un moment dat, de o răcire şi, deci, o revenire la normal. Greşit. Roxana Bojariu,   şefa  secţiei   Climatologie din   cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, specialist în climă,  ne-a  explicat:  „Există  fluctuaţii  naturale de temperatură, când  sistemul climatic  este scos din  starea  de cvasiechilibru, prin   răcire  accentuată sau  prin   perioade de încălzire anormale, dar, după un timp, se revine  la  starea   de  cvasiechilibru. Când  vorbim despre schimbări climatice,  discutăm despre o trecere  de  la starea  de  cvasiechilibru către  o altă stare, fără a mai reveni la ceea ce a fost. Au existat  şi  vor  exista  şi  în  viitor  fluctuaţii şi schimbări climatice  naturale. Schimbările climatice  din  trecut  au avut,  însă, drept cauze  o serie de factori naturali care au modificat clima în decursul a miliarde şi milioane de ani. Schimbările actuale  sunt   datorate omului şi s-au   produs  în  numai  câteva   sute   de  ani. Soarele a influenţat clima Terrei, dar după miliarde de  ani.  Deplasarea continentelor a marcat şi ea clima  de-a  lungul a milioane de ani.  Parametrii mişcării   Pământului în  jurul Soarelui   şi  în  jurul  axei  sale,  plus  înclinaţia acestei axe faţă de orbita  sa în jurul Soarelui  au determinat şi determină modificări în climă. În sfârşit,  compoziţia atmosferei a fost şi rămâne un factor care schimbă clima prin  gazele radioactiv-active şi dioxidul de carbon,  acesta din urmă creează  efectul natural de seră, datorită lui este posibilă viaţa.

Ei bine,  pe lângă  toate  aceste  elemente pe care vi le-am enumerat, a mai intervenit un factor: omul.  Numai că el nu  şi-a dovedit influenţa  după milioane sau  zeci de mii de ani, ci numai în  200 de  ani,  de  când  s-a  declanşat revoluţia industrială. Şi, ceea ce este şi mai rău, în ultimele decenii  am  mărit  ritmul de  influenţă. Chiar dacă la acest moment am reuşi, prin absurd, să ajungem la un  acord  internaţional de reducere totală a emisiilor de gaze nocive în atmosferă şi am stopa  printr-o minune procesul poluării ei, încălzirea globală  odată declanşată nu  mai poate  fi oprită, ci va continua, mai lent, dar va continua. De ce? Să luăm, de  exemplu, oceanul planetar. Până  acum  a absorbit excesul de căldură din atmosferă, însă, chiar dacă noi oprim poluarea, el va funcţiona pe principiul sobei, eliberând căldura absorbită. Sunt  mai  multe  mecanisme climatice  care reacţionează astfel.  Totuşi,  dacă  nu  vom  face nimic  să  oprim  poluarea  atmosferică, se  va ajunge  la o dinamică sporită a încălzirii globale cu efecte greu de previzionat.”

Modificările de  climă  generate de  încălzirea globală  sunt  nuanţate de specificul fiecărei regiuni în parte.  Ele se reflectă în temperaturile medii  anuale care şi-au intensificat deja ritmul de  creştere în  ultimele decenii   atât  la  nivel mondial cât şi în România.

Ciclul sezonier al temperaturilor corespunzătoare intervalelor 1961-1990 – albastru), 2001-2030 (roşu), 2031-2060 – (portocaliu) şi 2061-2090 (verde) în cazul mediei pentru teritoriul României. Graficul indică tot mai puţine precipitaţii până la sfârşitul acestui secol.

„Încălzirea la nivel global s-a accelerat începând din a doua jumătate a secolului XX şi s-a accentuat în ultimii  20 de ani. Practic,  dacă  în perioada 1901-2007 am  avut  o creştere a temperaturii medii  la nivelul ţării  cu  0,5° C, din 1961-2007 a ajuns,  pe alocuri,  chiar  la 1° C. În ultimele decenii, rata de creştere a temperaturii medii în ţara noastră a fost de 0,2° C pe deceniu, ceea ce se înscrie în tendinţele de creştere a temperaturii  anuale medii   la  nivel  planetar. Există, însă, diferenţe de încălzire de la o regiune  la  alta   a  României.  Astfel,   temperatura medie  anuală creşte  mai mult  în afara  arcului carpatic şi mai  puţin în interiorul său  şi este mai  redusă pe Litoral  fiind  atenuată de masa mare de apă a mării. Până în 2030 ne aşteptăm ca temperatura medie  anuală să crească  cu 1° C, iar cu cât ne vom apropia de sfârşitul secolului XXI, ea va avea o nouă creştere cu câteva grade Celsius.  Mai mult,  aceste  medii  anuale ascund creşteri mult mai pronunţate traduse în temperaturi  minime şi  maxime  extreme  pe regiuni. Valurile  de căldură vor fi din ce în ce mai intense, seceta pe anumite zone ale ţării se va intensifica şi va persista. Semnalul cel mai puternic de încălzire a climei este dat iarna  de temperaturile  ridicate pentru  acea  perioadă din  an din  nord-estul ţării, iar vara  de temperaturile  înregistrate  în  sud,   sud-estul  ţării”, ne-a declarat Roxana Bojariu.

Nici  la  capitolul precipitaţii lucrurile nu stau  mai  bine,  acestea  fiind  adesea în strânsă legătură cu temperaturile ridicate înregistrate perioade îndelungate de  timp   pe  parcursul verilor.  Din  1961 şi până  astăzi  precipitaţiile s-au   diminuat  cu  12%,  mai   ales  în  lunile iulie-august,   iar   acest    trend   descendent continuă să se menţină. „În ultimul timp observăm o creştere a anilor secetoşi. Dacă în secolul trecut aveam pentru fiecare deceniu câte un an, maximum trei  ani  secetoşi,  din  2001 în  2010 s-au  înregistrat cinci ani secetoşi,  ceea ce confirmă creşterea frecvenţei anilor  secetoşi în România şi ideea  de încălzire globală.  Zonele din sudul, sud-estul şi estul României sunt cele mai vulnerabile la secetă şi tocmai  aici lucrurile vor arăta din ce în ce mai rău. Ce ne aşteaptă pe viitor? Conform scenariilor climatice,  în perioada   2020-2050,   dar    şi   în   perioada 2070-2100, modelele matematice ale specialiştilor proiectează o reducere a precipitaţiilor cu cel  puţin 10-20% pentru  jumătatea sudică a Europei, unde ne încadrăm şi noi”, avertizează Elena  Mateescu, director  executiv al  ANM, specialist în agrometeorologie.

Scenariile climatice indică  o reducere a precipitaţiilor  cu până  la 20% pentru sudul  Europei, inclusiv pentru România în acest secol.“ – Elena Mateescu, director excutiv ANM

 

 

Rata  scăderii precipitaţiilor poate  atinge valori  şi mai  mari,  dacă  va  creşte  cantitatea de  dioxid de  carbon  emis  în zona  ţării  noastre.  În  alte  regiuni ale  continentului european,  în părţile sale nordice, din  contră,  precipitaţiile vor fi şi mai abundente, tot ca efect al încălzirii globale.  Aşadar, un  tablou  sumbru se anunţă la orizont pentru România, dar şi pentru Europa: călduri extreme cu  secete prelungite, ceea  ce  se  traduce în  probleme mari pentru agricultură în zona sudică şi precipitaţii excesive  în  cea  nordică a  Europei. Situaţia nu este mai roză nici în alte ţări de pe mapamond. Climatologii consideră că, în viitor,  datorită încălzirii globale,  vom  asista  la modificări demografice cu exodul  populaţiilor din partea sudică a continentelor către cea nordică din cauza  căldurilor excesive din locurile  de origine. De aici, conflicte interetnice şi interstatale.

Se  va  modifica într-atât  clima   încât   să dispară primăvara şi toamna din ţara noastră? Deja, pare  că s-a redus durata primăverii, iar vara  se extinde nepermis de mult  în toamnă, în  timp  ce  iarna  soseşte  mai  târziu.  Climatologii  ne asigură că nu  vom  avea  modificări atât  de  pronunţate. Nu  de  alta,  dar  ne  ajută poziţionarea României pe Glob, adică la intersecţia paralelei 45° latitudine nordică cu meridianul 25° longitudine estică,  plus  înclinarea axei Pământului pe planul orbitei  sale faţă de Soare,  ceea  ce determină cele  patru anotimpuri.  „Caracteristicile celor patru anotimpuri din climatul de acum  câteva  decenii  în urmă, deja,   nu se mai regăsesc în deceniile recente. Din   datele   de   la  staţiile   meteorologice  se observă că  în  Europa primăvara se  declanşează cam cu două săptămâni mai devreme şi vegetaţia porneşte mai repede, iar vara  ciclul de  vegetaţie se  termină mai  târziu cu  trei-patru zile. Pentru România, lucrurile stau cam la  fel,  am  observat modificări nu  numai în vegetaţie, ci şi în topirea rapidă zăpezilor la anumite altitudini, ceea ce este în concordanţă cu tendinţa de a avea temperaturi din ce în ce mai  mari.  Clima  noastră nu  se  va  modifica într-atât încât să dispară primăvara sau toamna,  acestea   doar   se  scurtează”,  ne  asigură Roxana  Bojariu.

Temperaturile şi precipitaţiile nu sunt  singurele  fenomene în directă relaţie cu încălzirea globală. De încălzire se leagă o serie întreagă de consecinţe asupra ecosistemelor. Cele mai afectate zone par să fie, după părerea specialiştilor, cele alpine.  De ce? Datorită schimbării condiţiilor atmosferice, unele plante, insecte şi animale vor migra  către munte, iar plantele specifice etajului alpin,  din  cauza  căldurii excesive  de aici,  treptat, treptat vor  tinde  să  dispară, ele neavând unde să mai înainteze. Modificări vor exista şi în Delta Dunării, dar şi la malul  mării, prin  inundarea unor  zone  de uscat,  totuşi  nu atât  de  semnificative precum cele  din  etajul alpin.

La ANM climatologii fac previziuni sumbre privind evoluţia vremii în următorii ani pentru România.

În aceste condiţii de schimbări drastice ale climei se naşte firesc întrebarea ce se va întâmpla cu noi? Răspunsul este: ne adaptăm! „Dacă temperaturile cresc, iar valurile de căldură sunt din ce în ce mai persistente înseamnă că trebuie   să   regândim  felul   în   care   construim locuinţele,  apoi   să  revizuim întregul sistem sanitar pentru o mai bună  preluare a bolnavilor cu afecţiuni generate sau agravate de caniculă. Înseamnă că trebuie să ne redimensionăm coşul  energetic, dacă  debitele râurilor scad  şi vor  scădea  drastic, iar  hidrocentralele nu  vor putea funcţiona. Ne vom regândi strategiile de a face agricultură.  Nu  trebuie să vedem doar partea goală a paharului. Gândiţi-vă că putem găsi în creşterea temperaturilor o oportunitate de dezvoltare a turismului pe Litoral, având în vedere faptul că se va extinde sezonul cald. În plus, crescând temperaturile în zonele litoralului mediteraneean, unde frecvent se vor atinge 40° C, am  putea să atragem turiştii străini  pe ţărmurile mării  noastre. Totul  este  să căutăm oportunităţi, nu să ne plângem. Am putea, de asemenea, să încercăm să reîmpădurim acolo unde am defrişat şi s-a produs eroziunea solului.  Pădurile  reechilibrează ciclul  hidrologic local  în  diverse regiuni”, recomandă Roxana Bojariu.

Temperaturi atât  de  mari,  un  sezon  cald extins  mult   spre  toamnă, iată  premisa de  a vedea  oportunităţi  pentru  dezvoltarea unei agriculturi pe bază de plante exotice. Deja unii pe la Ostrov  au şi început să cultive  kiwi, alţii smochine sau  alte  plante din  ţările  mediteraneene. Elena Mateescu îmi temperează avântul imaginativ afirmând că: „Tehnologia vizează în special  adaptarea nevoilor fermierilor la evoluţia fenomenelor în contextul climatic  viitor şi mai puţin exotismele. Când spun adaptare mă refer la crearea  de soiuri  şi hibrizi  extratimpurii şi timpurii, cu perioade de  vegetaţie mai  scurtă,  care au şansa  să nu  prindă seceta excesivă   din  lunile   de  vară.   Semănatul mai devreme în primăvară e o altă soluţie  pentru a beneficia   de  rezerva de  apă  de  peste  iarnă. Trebuie  să se elimine  pe  cât  posibil  arăturile adânci care  nu  conduc la menţinerea apei  în sol, să se opteze pentru un  sistem  minim de lucrări care conservă apa  în sol, după cum,  şi respectarea densităţii plantelor în  condiţii de secetă  şi combaterea buruienilor contribuie la ajutarea plantei în perioada de secetă.”

Taguri:

Comenteaza