DEZBATERE | Să reduci viteza la întâlnirea cu alte ambarcațiuni cu vâsle, să nu te deplasezi cu viteză mare pe canalele înguste, să nu arunci gunoiul în apă, să nu folosești bărci cu motoare de putere mare în zona protejată. Acestea sunt doar câteva dintre regulile Codului de bun-simț al Deltei Dunării lansat la „Romanian Boat Show 2012“.
Delta Dunării bucură turiştii an de an prin frumuseţea peisajului său, prin bogăţia şi diversitatea florei şi faunei de aici. Apariţia bărcilor cu motoare puternice, dotate cu mulţi cai putere, care se plimbă nestingherite cu viteze ameţitoare pe canalele mari ca şi pe canalele mici perturbă de câţiva ani încoace echilibrul natural al Deltei punând în pericol existenţa acestui ecosistem minunat, dar şi viaţa locuitorilor zonei. Asociaţia Ivan Patzaichin Mila 23, Asociaţia Salvaţi Delta Dunării, Asociaţia de Ecoturism din România împreună cu organizatorii Romanian Boat Show au decis să spună stop situaţiei intolerabile elaborând un Cod al bunului-simţ în Delta Dunării lansat cu ocazia desfăşurării binecunoscutei expoziţii anuale Romanian Boat Show 2012. Expoziţia s-a aflat la ediţia cu numărul şapte şi a reunit peste 20 de expozanţi de am barcaţiuni şi echipament nautic.
La lansarea codului au participat cvadruplul campion olimpic Ivan Patzaichin – preşedintele Asociaţiei Ivan Patzaichin Mila 23, Teodor Floru – vicepreşedintele aceleiaşi asociaţii, jurnalistul Liviu Mihaiu – preşedintele Asociaţiei Salvaţi Delta, Ovidiu Rebegel – General Manager al firmei American Nautics, dar şi creatorul ambarcaţiunii eco denumită sugestiv canotcă, dl Paul Vasiliu – un alt împătimit şi mare iubitor al Deltei Dunării. Cei prezenţi la eveniment au vorbit în primul rând despre necesitatea apariţiei şi conceperii unui cod de bun-simţ pentru zona amintită.
Ivan Patzaichin a declarat: „Noi venim cu o propunere de cod supranumit al bunului-simţ şi încercăm ca toată lumea implicată în zona Deltei să vină cu idei şi, împreună, să reuşim să găsim o cale de mijloc să trăiască cu toţii în condiţii foarte bune din care oamenii şi Delta să câştige. Am elaborat codul după ce am discutat cu oameni de la Rezervaţia Biosfera Deltei, cu localnici şi specialişti în construcţia de bărci. Aşteptăm şi alte propuneri, pentru ca, la final, să existe o protecţie şi pentru localnicii care au nevoie să se deplaseaze şi să trăiască în Deltă şi pentru turiştii sosiţi la recreere în aceste locuri şi pentru flora şi fauna Deltei în sine. Din păcate, chiar şi localnicii, nu doar turiştii care vin cu bărci puternic motorizate, nu mai au responsabilitatea locurilor în care trăiesc. Încercăm să-i responsabilizăm prin asociaţia noastră. Am trăit momente în copilăria mea când nu existau nici legi, nici coduri dar oamenii ştiau singuri să respecte şi să protejeze natura fiindcă era sursa lor de venit. Propunem ca noul cod să fie agreat de ambele tabere: proprietarii de bărci cu motoare şi cei de bărci cu vâsle. Noi nu excludem nici motoarele, nici bărcile cu vâsle, nimic. Nu ne opunem nici unui mijloc de transport, oricât de puternic. În Deltă se poate circula ca într-un oraş: pot exista şi bulevarde, dar şi alei. O barcă poate naviga cu o viteză mai mică într-o zonă protejată sau, cu un motor mai mic, într-o rezervaţie. Codul propus va primi o definitivare după care vom stabili o regulă clară şi poate chiar o lege.“
Cvadruplul campion olimpic a arătat, de asemenea, că astăzi:
„Comoditatea e mare la tineri. Lor le e mai uşor să meargă cu motorul şi se duc cu el şi peste flori şi peste zona protejată. Anul trecut am creat şi lansat canotca (o barcă cu vâsle, o combinație între canoe şi lotcă – n.r.) în ideea de a-i tenta mai ales pe tineri şi copii. Nu uitaţi că Delta a fost mult timp pepiniera care a dat campioni olimpici şi mondiali, iar în ultimii 10-15 ani nu a mai apărut nici unul fiindcă pentru ei e o ruşine acum să se urce în barcă şi să vâslească. Tot anul trecut am iniţiat un concurs de bărci cu vâsle la Mila 23 pentru copii şi tineri dotat cu premii, nu foarte mari, dar pentru cei de acolo erau importante. Nu s-au urcat decât trei echipaje în bărci, iar restul stăteau pe margini şi făceau glume de genul: Uite-i şi pe proştii ăştia, au ajuns să tragă la vâsle! Pentru ei să tragi acum la rame a ajuns o ruşine. Vom încerca să creăm centre pentru sporturi nautice, unde să vină mulţi sportivi – foşti campioni mondiali şi olimpici pe care copiii Deltei nu-i cunosc – şi să-i înveţe şi să le explice că mişcarea face bine şi astfel să retrezească în aceste locuri tradiţia de a deveni campioni olimpici. Încercăm prin canotcă şi prin aceste centre să îi atragem pe cei tineri spre vâslit.“
Creatorul canotcii, Paul Vasiliu, a atras atenţia la conferinţa de presă că o mare vină în ceea ce priveşte distrugerea biodiversităţii Deltei Dunării şi un motiv în plus care a dus la elaborarea codului de bun-simţ a reprezentat-o prezenţa turiştilor – posesori de bărci cu motoare puternice – în aceste locuri, prezenţă atât de gălăgioasă încât trebuie neapărat să i se impună nişte reguli. „Turistul trebuie să înţeleagă – şi nu doar el – că orice gunoi aruncat din barcă în apă înseamnă să faci o agresiune asupra naturii. Autorităţile trebuie să realizeze demarcarea traseelor cu viteză mare şi viteză mică şi să se afişeze clar că în zona cu biodiversitate trebuie să circulăm la rame sau cu ambarcaţiuni cu motoare electrice ori cu motoare de putere mică. Un motor puternic, folosit pe un canal de navigaţie mare, gen cel între Crişan şi Mila 23, trecut pe un canal îngust cu o lăţime de două ori lăţimea bărcii va distruge vegetaţia din maluri şi va îndepărta vietăţile din apă. Cei care avem motoare puternice, atunci când ne întâlnim cu oamenii care au bărci cu motoare mici, ambarcaţiuni cu remorcă, sau – pur şi simplu – dotate doar cu vâsle, trebuie să reducem din timp viteza la întâlnire, să nu deranjăm bărcile mici, fiindcă acestea pot avea accidente, pot lua apă şi le punem viaţa în pericol proprietarilor lor.“