Crime la Palat…
Luptându-se cu zile caniculare sau cu furtuni violente de vară, autorii români de crime fiction s-au întâlnit între 23 şi 26 iunie la Palatul Şuţu din centrul Bucureştiului. Holul central al Muzeului de istorie al municipiului a fost gazda primei ediţii a Mystery & Thriller Festival. Books and Movies. Expoziţie de carte la care au participat editurile Rao, Vremea, Trei, Tritonic, Crime Scene, Flacăra, Ramirez Books şi Caii Verzi şi dezbateri-conferinţe în fiecare seară de joi până sâmbată. Joi, pe 23 iunie, Bogdan Hrib a prezentat Zilele ucigaşe de la Zurich. Oraşul elveţian a găzduit conferinţa internaţională a AIEP-IACW (International Association of Crime Writers), ocazie la care Romanian Crime Writers Club a fost primită în organizaţia internaţională ca unică reprezentantă a autorilor români. Vineri, 24 iunie, sub titlul Policier a la roumain, autorii români George Arion, Lucia Verona, Oana Stoica-Mujea, Monica Ramirez, Andra Pavel, Stelian Ţurlea, Emil Simionescu, au ieşit la raport. O întâlnire despre cum, când şi cât pot fi cuceriţi cititorii români de mystery & thriller. Sâmbătă 25, Stelian Ţurlea a fost autorul zilei, pentru că a lansat, în compania colegilor de breaslă, ultima ediţie a romanului său Ieşi din rând!, volum apărut la Crime Scene Publishing cu doar câteva zile înainte. Au fost prezentate şi volumele: Fortăreaţa nebunilor de George Arion, Crima de la Jubileu de Lucia Verona, Sărutul morţii al duetului Oana Stoica Mujea şi Andra Pavel, Traficantul de umbre de Monica Ramirez şi Ucideţi generalul de Bogdan Hrib.
Chiar dacă masele largi de vizitatori s-au lăsat aşteptate, puţini, dar buni, fanii şi cititorii autorilor români au fost prezenţi – au cerut autografe şi au pus întrebări încuietoare.
Şi pentru că totul e bine când se termină cu bine, ediţia a doua a festivalului, în iunie 2012, va avea loc în decorul misterios al Cetăţii Râşnov. Să ne vedem cu bine!
ALEX-după 35 de ani
La începutul verii, colegul nostru Aurel Ştefan Alexandrescu (ALEX, aşa cum îşi semnează desenele), a deschis la Bucureşti, la Clubul Caricaturiştilor, cea de-a XII-a expoziţie personală de caricatură, după cele de la Gabrovo (1997, 2000), Skopje (1998), Galaţi (2000, 2001, 2002), Bucureşti (2002, 2008), Saint-Just- le-Martel (2005), Ahtopol (2006) Gura Humorului (2008).
Expoziţia, intitulată „După 35 de ani”, prezintă pe simeze 50 de desene de presă alese din cele peste 15.000 (!!!) publicate de ALEX între 1975 şi 2010, multe dintre ele încununate cu premii la Saloanele de umor din ţară şi din străinătate. Adică peste 800 de prezenţe la expoziţiile internaţionale de grup, peste 20 de premii naţionale şi 30 de premii internaţionale, iată pe scurt cartea de vizită a lui ALEX. Această expoziţie retrospectivă este până la urmă un fel de pariu cu timpul, o secvenţă satirică dintr-o istorie desenată a lumii care a fost. Iar cele 50 de desene ale lui ALEX de pe simezele galeriei bucureştene nu şi-au pierdut mesajul şi – mai ales – nu şi-au pierdut umorul.
Centrul istoric financiar-bancar al Bucureştilor
Banca Naţională a României a găzduit, recent, lansarea albumului Centrul istoric financiar-bancar al Bucureştilor, realizat de Cristina Ţurlea, doctor în arhitectură, arhitect în cadrul BNR. O carte cu povesti si imagini încântătoare, de la fotografii de epocă la reprezentări actuale, de la hărţi la documente de arhivă. Cristina Ţurlea reconstituie, cu migală si nostalgie, imaginea unui Bucuresti strălucind, cel puţin arhitectonic, printr-un grup de clădiri cu valoare de district financiar, până în preajma ultimului Război Mondial.
Volumul este prefaţat de guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, care sugerează că ar trebui reconstruit un centru fi- nanciar-bancar al Bucurestiului: „În condiţiile în care în jurul Băncii Naţionale sunt multe clădiri construite special pentru a asigura o bună funcţionare a unor instituţii bancare, consider că lucrul cel mai bun este ca aceste clădiri să fie repuse în drepturile lor firesti. (… ) Faptul că dna Cristina Ţurlea, în cartea de faţă, scoate în relief clădirile grupate în centrul istoric al Bucurestilor, destinate instituţiilor financiare, redeschide dezbaterea asupra unei probleme extrem de importante: ce destinaţie vor dobândi în viitorul apropiat aceste clădiri”.
