Într-o perioadă în care ceilalţi candidaţi la prezidenţiale nu mai punctează consistent, din contra, unii se retrag (vezi cazul lui Radu Duda), alţii nu ştiu cum să iasă la rampă mai eficient, numele lui Oprescu (mai) poate aduce (ceva) speranţă în tabăra anti-Băsescu.
Singurul candidat care, la acest moment, ar putea să-i pună probleme mai serioase lui Traian Băsescu, este Sorin Oprescu. Şi el, ca şi pre şedintele în exer ciţiu, îşi „divulgă“ campania mai pe şest, într-un anturaj restrâns. Astfel, Oprescu, aşa cum dăduse ştirea unul dintre ziarele centrale, şi-a dezvăluit, mai întâi, intenţia de a candida, angajaţilor primăriei în care lucrează. La rândul său, Băsescu ar fi lăsat să circule ideea că va candida, la una din şcolile organizate, cu o lună în urmă (astă-vară), de la malul mării.
Speculând charisma de medic
Ca medic şi-a făcut „firma“ Sorin Oprescu. L-am întâlnit în 1996-1997, pe când lucra ca doctor la Spitalul Universitar. Pro fesiunea de medic este una cu adevă rat charismatică: are, uneori, privilegiul de a salva vieţi. Dacă şi-ar propune să orchestreze o campanie prezidenţială cu şanse de succes, Oprescu ar trebui să joace şi pe cartea medicului cu renume. Ar putea organiza o campanie prin spitale sau oriunde e vorba despre sănătatea românilor.
Contând pe cei care l-au votat la primărie
Foarte mulţi preşedinţi de state au trecut, mai întâi, pe la primării, în special ale marilor oraşe. Ar fi îndeajuns să enumerăm câteva nume, la întâmplare, începând cu cel al lui Traian Băsescu, „contracandidatul“ său din actuala campanie din „prezidenţiale“ şi continuând cu Emil Boc, actual prim-ministru – sau chiar Jacques Chiraq, fost preşedinte al Franţei (şi, înainte, primar al Parisului). Ar merita chiar un articol special consacrat unei asemenea „trambuline“ politice. E drept că, între timp, unii s-au cam dezamăgit de Oprescu, în speţă cei care şi-au pus, în el, „marile speran ţe“. Între timp, cum se poate vedea, un om nu prea poate învinge – decât rar şi foarte greu – mult-blamatul „sistem“, pen tru că sistemul se repro duce. Sigur, sunt şi voci mulţumite – şi pe ele Oprescu ar putea să meargă – care spun că, totuşi, de un an şi câteva luni, de când e la pri mărie, şpăgile au devenit mai puţine, an ga jaţii mai temători (şi, în consecinţă, ceva mai puţin coruptibili), dar ele, vocile, nu sunt prea numeroase.
Are umor
Una dintre marile calităţi „personale“ ale lui Sorin Oprescu e că are umor. Ştie, cum se zice, când să rîdă şi când să zâmbească, lucru care pare mic, dar e foarte im portant în context. Atât Iliescu cât şi Bă ses cu stăpânesc, pe deplin, arta zâmbitului la momentul oportun – şi în orice cantităţi.
Are replică, e spontan
Spre deosebire de Crin Antonescu, „corect“, exact, dar şters, lipsit de umor, vag, lipsit de şarm, neconvingă tor, Sorin Opres cu este/ştie să fie spontan. Calitate, probabil, nativă. Are replică. E volubil, dar în doze potrivite. Poate să întoarcă, fa vorabil, conversa ţia. Argumentele îi vin cu iuţeală, capitol la care stă mai bine şi decât Mircea Geoană, alt actor „preziden ţia bil“.
Are aer de „şmecher“, dar nu de cartier
Aici chiar seamănă cu Băsescu, pe calapodul & modelul căruia merge: este/sau pare uns cu mai multe alifii. Este, de fapt, un alt fel de Băsescu, un pic mai cizelat, mai citit, mai cu un uşor aer de intelectual, ceea ce lui Traian Băsescu, să recunoaştem, nu prea îi stă bine.
Mizând pe „m-au oprit să candidez“ în continuare
Acel „m-au oprit să candidez“ din campania pentru primărie i-a „dat“ foarte bine. A băgat mâna în urne şi a scos multe voturi dintr-o asemenea strategie. Indignaţi că un candidat a fost obstruc ţionat, mulţi dintre cei care au spirit de frondă s-au dus şi poc! – ştampila pe Oprescu. În baza acelei simpatii – şi tactici electorale – s-ar putea, încă, „smulge“ voturi.
Scorpion la scorpion îşi scoate ochii?
Se cuvine să reîmprospătăm memoria celor care nu îşi mai aduc aminte mare lucru despre Oprescu. În legislatura 2000-2004, a fost senator din partea Partidului Social Democrat – şi la fel s-a întâmplat şi în 2004-2008. Semnificativ este că, în 1998, el a candidat tot pentru fotoliul de primar, dar a fost învins de către Viorel Lis, din partea Convenţiei Democrate din România, în al doilea tur de scrutin. A mai fost bătut încă o dată chiar de către Traian Băsescu, în 2000, când „marinarul“ a candidat din partea Partidului Democrat (vezi „ardeiul“, „vin la primărie“, „treaba ta e să mă votezi pe mine“ etc.).
Partitura pe care o poate juca acum şi să-i poarte şansă este cea a „independentului“. Acesta este, poate, şi motivul pentru care Traian Băsescu ar vrea să renunţe la sprijinul Partidului Democrat Liberal şi să candideze, aparent, de unul singur. Probabil pentru a putea contracara mai bine ofensiva lui Oprescu, într-un scenariu „independent“ contra „independent“. În paralel cu trudeala pe ogorul politichiei, Oprescu a „urcat“ şi pe scara „medicală“. Începând cu anul 1999, el a fost preşedinte al Colegiului Medicilor din Bucureşti. În ianuarie 2008, după ce i s-a întâmplat realegerea, a găsit de cuviinţă să se autosuspende, în vederea posibilităţii de a păstra funcţia de senator pe care o dobândise. Interesant este şi că, pe zodia Scorpionului, se vor înfrunta doi scorpioni: şi Traian Băsescu, dar şi Sorin Oprescu sunt, deopotrivă, nativi ai zodiei.
Să mai spunem că doctorul Oprescu a plecat din PSD după 13 ani bătuţi pe muchie de activitate în rândurile partidului.
no images were found
foto Agerpres
Vox politicus
Sorin Oprescu este candidatul independent care a cucerit Primăria Capitalei în 2008, iar acum se anunţă un redutabil contracandidat pentru Traian Băsescu, cel puţin aşa îl văd o parte dintre cei care l-ar susţine în demersul său pentru alegerile prezidenţiale de anul acesta, cealaltă parte însă nu-i dă nici o şansă. Totuşi, Sorin Oprescu ar putea, asemenea lui Traian Băsescu în 2004, să sară de la Primărie direct în fotoliul de Preşedinte al României, dar în postura de candidat independent. Ce şanse are Sorin Oprescu pentru fotoliul de preşedinte? Iată provocarea lansată câtorva politicieni români.
Raluca Turcanu – PDL
„Nu cred că Sorin Oprescu are vreo şansă la fotoliul de preşedinte, nu-i dau mai mult de 10-15% pentru că este foarte greu să te impui la acest moment ca om politic. În plus el are întâi de rezolvat proiectele cu Bucureştiul. Mai mult, privind din perspectiva marketingului, un om politic are nevoie de structuri teritoriale care să lucreze în teritoriu pentru el, chiar dacă, să spunem, PSD îi pune la dispoziţie o parte dintre structurile teritoriale, nu cred că acestea vor suplini suficient de bine nevoile pentru o candidatură la preşedinţie. Repet, este nevoie de foarte multă muncă în teritoriu şi cred că acesta e un punct care îi lipseşte lui Sorin Oprescu.“
Daniel Mircescu – PNL
„Sorin Oprescu are şanse mari dacă va fi susţinut de PSD, destinul lui este legat de Mircea Geoană, să nu uităm că în PSD sunt fracţiuni destul de mari care nu-l văd pe acesta cu ochi buni. Totuşi, este greu de prevăzut că în PSD se va întâmpla o revoluţie astfel încât Sorin Oprescu să fie unica şansă a PSD, nu cred că vor renunţa la Geoană, chiar dacă mulţi îl văd pe Sorin Oprescu un mult mai bun candidat la preşedinţie. Ca independent, însă, Sorin Oprescu nu cred că are vreo şansă.“
Răzvan Theodorescu – PSD
„Sorin Oprescu are şanse maxime pentru că este o figură nouă, charismatică, pentru că uneşte cariera unui profesor universitar cu aceea a unui om foarte popular, ceea ce constituie un caz rarisim pentru România şi universitarii noştri. Eu îl voi susţine pe faţă, necondiţionat şi din toată inima.“
Cozmin Guşă – PIN
„Cu toată subiectivitatea de care sunt în stare aproximez şansele lui Sorin Oprescu situându-se între 6% – cazul cel mai rău – şi 12% – în cazul cel mai bun pentru el, şi cred că mă pricep destul de bine să aproximez. Motivele pentru care cred asta? Sunt trei la număr: 1. candidatura sa dă impresia că joacă rolul de iepure pentru Traian Băsescu, cred că a răspuns unui şantaj al lui Băsescu pentru a candida; 2. nu are structura organizaţională a celorlalţi candidaţi în spate, structură care să meargă în teritoriu şi să colecteze voturile în beneficiul său, chiar dacă Oprescu beneficiază de oareşce simpatie în sudul României; 3. vrea nu vrea, Oprescu riscă să i se atârne de picioare o piatră de moară gen Octav Cozmâncă şi cred că nu coincide cu impresia electoratului lui Oprescu despre această situaţie. Bineînţeles, din această candidatură Oprescu va obţine ceva avantaje personale în raport cu unul dintre candidaţii care va intra în turul doi cu Băsescu, şi din acest punct de vedere consider că Oprescu a cedat inteligent în favoarea lui Băsescu.“
Dan Pavel – analist politic
„Prima şansă o are chiar Traian Băsescu fiindcă el are avantajul că poate să arate ce a făcut în primul său mandat. Sorin Oprescu şi nu numai el, ci şi ceilalţi can didaţi, au şanse dacă se vor întâmpla lucruri «neprevăzute», să zicem scandaluri care să scoată la iveală lucruri nemaipomenite, scandaluri politice «neaşteptate». Sigur că, dincolo de asta, Sorin Oprescu are şansa lui şi fiecare dintre candidaţi speră să ajungă în turul doi cu Băsescu. Pentru Sorin Oprescu cred că foarte mult va depinde şi modul în care va reuşi să convingă electoratul să-i dea votul în turul al doilea, aşa cum s-a întâmplat în 1996 când candidatul de atunci, Emil Constanti nes cu, a câştigat lupta cu preşedintele în exerciţiu – Ion Iliescu, deşi înainte de turul al doilea diferenţa dintre cei doi era, în procente, destul de mare. Cam astea ar fi coordonatele. Şansele se joacă, din păcate nu este ca la jocul de şah unde se înfruntă doar două părţi, vor fi mai mulţi candidaţi. Mircea Geoană are şi el şansele lui, şi el şi Crin Antonescu au şansele pe care ţi le dau apartenenţa la un partid, aceştia au un partid în spate. La fel, Băsescu se declară independent, dar el are de fapt în spate Partidul Democrat-Liberal, în timp ce pentru Sorin Oprescu – şi în general pentru orice candidat independent – nu există un partid care să-l sprijine, iar aceasta reprezintă un dezavantaj. El poate reitera succesul de la primărie, dar după cum iarna nu-i ca vara, primăria nu-i ca ţara! “
a consemnat Alice-Cludia Gherman