Trupa Placebo, aflată în turneu, a concertat şi la Bucureşti, cu mai bine de o lună în urmă. Turneul din 2009 se încheie cu un concert la Dublin, pe 16 decembrie. Concertele pe care le susţin fac parte dintr-un turneu de promovare. În iunie 2009 şi-au lansat un nou material discografic, Battle for the Sun. Concertul de la Bucureşti a fost organizat anul acesta de One Event în parteneriat cu ProFM Alternative şi MTV.

Începuturile

Trupa are un nou membru. Dacă în 2006 fanii români ai trupei Placebo l-au văzut la tobe pe Steve Forrest, anul acesta le-a fost prezentat Steve Hewitt, care s-a alăturat trupei în 2007. Totodată, Placebo par să se ţină de cuvânt. La concertul din 2006 de la Arenele Romane, ultimele cuvinte ale liderului formaţiei au fost: Thank you Bucharest, we will come back soon! Revenirea de anul acesta a fost de bun augur, iar biletele epuizate cu mult înainte de concert.

Purtătorul de cuvânt al formaţiei, Brian Molko, a descris albumul lansat în iunie 2009 şi care provoacă deja suspans: „Dorim să înfăţişăm emoţiile oamenilor, prin oglindirea condiţiei umane.“ Aşa cum ne-au obişnuit de la albumele precedente, versurile formaţiei pot spune la fel de multe ca şi compoziţia muzicală. Asiguraţi că va exista „mai multă speranţă, mai mult optimism şi posibilitatea salvării prin intermediul acestora“, aşteptăm curioşi reacţiile publicului român la albumul Battle for the Sun.

În topul celor mai bune formaţii şi având deja 15 ani de carieră, Placebo lasă în urmă performanţele, se autodepăşesc şi reinventează. Au vândut peste 10 milioane de albume în întreaga lume, se apropie de cifra de 1.000 de concerte, au cântat în aproape 60 de ţări, au colaborat cu unii dintre cei mai buni muzicieni contemporani: David Bowie, Robert Smith (The Cure) sau Michael Stipe (REM) şi albumele lor au fost în peste 30 de ţări în Top 10.

De asemenea, Brian Molko a cochetat cu cinematografia. În filmul care a atras actori precum Christian Bale, Ewan McGregor sau Toni Collette, intitulat Velvet Goldmine, regizat de Todd Haynes în 1998, el l-a interpretat pe Malcolm (Flaming Creatures). De asemenea, Placebo apar pe soundtrack-urile unor filme celebre: Cruel Intentions/Tentaţia seducţiei (cu piesa Every Me and Every You), Yo soi la Juani/ Numele meu este Juani (cu piesa Pure Morning) sau în comedia neagră The Chumscrubber/ Revolta generaţiei X (cu piesa Pure Morning).

Nancy Boy vs Kitty Litter

Formaţia s-a înfiinţat la Londra (Brian Molko, Stefan Olsdal, Steve Forrest), în 1994. Brian şi Olsdal s-au întâlnit la o gură de metrou, pur întâmplător, şi pentru că Olsdal avea o chitară la el, Brian l-a rugat să vină să asiste la una dintre reprezentaţiile sale dintr-un bar. Din simplitatea acestei întâlniri a luat naştere Ashtray Heart, deveniţi apoi Placebo. Dacă la început au abordat rock-ul alternativ, pe parcurs s-au simţit variaţii de la un album la altul. Au început să folosească sintetizatoarele, dar şi instrumente mai puţin obişnuite, tonalitatea generală obţinută fiind o melancolie accentuată. Şi-au obţinut o oarecare notorietate încă de la început şi datorită ambiguităţii sexuale şi ţinutei excentrice. Brian Molko s-a declarat bisexual, iar colegul de trupă, Olsdal, homosexual. Molko a fost ţinta comentariilor din presă datorită aspectului său androgin, exploatat pe parcursul timpului şi în versurile trupei. Odată cu succesul şi notorietatea obţinute, au scăzut şi atacurile din partea presei.

Dacă Olsdal afirma că numele formaţiei îşi găseşte originile în latină, traducându-se în engleză cu I will please, Brian e de altă părere: „Ca muzician încerci să găseşti un nume pentru formaţie care să te reprezinte, dar în rea­litate nu-l găseşti, deoarece, de fapt, numele formaţiilor îşi pierd înţelesul după un timp. Ele devin o serie de sunete pe care le asociezi cu industria muzicală. Cel mai important lucru pentru un nume este să-ţi poţi imagina 40.000 de oameni scandându-l la unison.“

Primul album l-au lansat în 1996, intitulat simplu, precum formaţia, Placebo, iar Nancy Boy a fost unul dintre hiturile de pe acest album neobişnuit. Unii dintre criticii de specialitate speculează că succesul formaţiei are legătură şi cu faptul că au deschis o serie de concerte ale lui David Bowie din turneul acestuia, Outside Tour. Totodată Bowie i-a invitat în 1997 la împlinirea a 50 de ani, la Madison Square Garden, unde formaţia i-a întâlnit pe muzicienii Lou Reed (Velvet Underground), Billy Corgan (Smashing Pumpkins) şi Robert Smith (The Cure).

A urmat albumul Without you I’m nothing, în 1998. Acesta le-a confirmat statutul, iar melodii precum My Sweet Prince, Without You I’m Nothing, Every You and Every Me, The Crawl, Pure Morning au avut succes atât la criticii de specialitate, dar şi în rândul tinerilor. Pure Morning este melodia cu care au pătruns în SUA,  fiind difuzată de MTV.

Cu Black Market Music în 2001, formaţia trece la un alt sound şi adaugă rock-ului de influenţă americană şi britanică a anilor ’70, elemente hip-hop şi disco, mizând totodată pe vocea lui Molko. În Marea Britanie formaţia începe să îşi piardă din succes odată cu acest album, melodia Special K fiind controversată datorită versurilor care asociază dragostea cu ketamina, un drog folosit atât în medicina umană cât şi în cea veterinară.

Anul 2003 şi noul album, Sleeping With Ghosts, îi readuc în atenţia publicului din Marea Britanie. Albumul a urcat în Top Ten U.K. şi s-a vândut în 1,4 milioane de cópii în întreaga lume. Este un album mai experimental decât precedentul, fiind introduse sonorităţi din dans, influenţe din muzica electro, mai puţin din cea rock, un sunet de chitară mai soft. De pe acest album cele mai apreciate melodii au fost Centrefolds, This Picture, Special Needs şi I’ll Be Yours.

De pe albumul lansat în 2006, Meds, primul single extras a fost Because I Want You, iar primul care a fost lansat internaţional, Song to Say Goodbye. Totodată au înregistrat câteva melodii în duet cu solista trupei indie rock, Alison Mosshart (The Kills) şi cu Michael Stipe  de la REM. Plecarea lui Steve Hewitt din 2007, comentată de Brian, a stârnit iar presa: „Să fii într-o formaţie e ca şi cum ai fi prins într-un mariaj sau într-o relaţie – în cazul de faţă, una triplă – iar oamenii se dezvoltă diferit de-a lungul anilor. Să spui că nu-ţi mai iubeşti partenerul este neverosimil, ţinând cont de toate experienţele şi întâmplările prin care aţi trecut.“

Battle for The Sun

Ultimul album, Battle For The Sun, a fost lansat oficial pe 8 iunie 2009 şi a fost înregistrat la Toronto, în Canada, împreună cu producătorul David Bottrill. Despre album se spune momentan că readuce atmosfera albumului Without You I’m Nothing. Primul single de pe acest album, For What’s Is Worth, a fost lansat la radioul londonez pe 20 aprilie 2009.

Cei care au fost prezenţi la concertul din 21 iunie de la Romexpo au avut parte de un nou album Placebo, de instrumente inedite apărute în recuzita lor (trompete şi saxofoane), de influenţe ale unor artişti precum PJ Harvey şi My Bloody Valentine. Melodia favorită a lui Molko de pe acest proaspăt album este Speak In Tongues, ale cărei versuri se termină cu „Putem construi o nouă zi de mâine, acum.“

foto Agerpres

Taguri: nr. 8-9 / august - septembrie 2009 Tweet

Monday, August 10th, 2009 at 2:03 am, CULTURA MASS-MEDIA, RSS feed