EBa? Da, ce vă miraţi aşa! A devenit un brand, Biroul Electoral Central l-a admis ca semn electoral, luna trecută. Cu el, fata lui tăticu candidează pentru un post de europarlamentar. Şi nu-i mai spuneţi „fata lui tăticu“ fiindcă Elena Băsescu a declarat la emisiunea lui Măruţă, Happy Hour, că: „Nu vreau să fiu cunoscută doar ca fata lui tata. Trebuie să demonstrăm că este şi ceva de capul nostru, nu doar faptul că suntem copiii părinţilor noştri. Şi pentru asta am hotărât să nu renunţ decât atunci când o să consider eu că nu mai pot.“ Adică să vedem ce a demonstrat până acum? Cine e Elena Băsescu?

De la succese…

De prisos să mai zicem a cui copilă este. Se ştie că are 29 de ani, a urmat cursurile Universităţii Româno-Americane – Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale şi, încă din facultate, podiumurile de modă i-au făcut cu ochiul. De altfel, la universitatea cu pricina există o tradiţie ca multe dintre studente să fie prezente pe catwalk şi în general în showbiz. Andreea Spătaru, Ilinca Vandici, Simona Sensual, Roxana Ungureanu, Simona Pătruleasa sunt câteva exemple în acest sens. Elena a ajuns astfel să prezinte pentru brand-ul Peter Murray şi designerul portughez Paolo Pinto, a defilat în creaţiile vestimentare ale italianului Gai Matiolo, a colaborat mult timp cu designerul român Răzvan Ciobanu, devenind într-un timp relativ scurt foarte îndrăgită în lumea modei. Pentru un sezon, Elena Băsescu a fost imaginea casei de modă Ziggo în perioada 2005-2006. Mai mult, ea a apărut şi în videoclipurile băieţilor de la Voltaj. Dincolo de modă, a reuşit să facă şi un master la SNSPA şi şi-a găsit un job la Luxten unde cârcotaşii spun că ar câştiga circa 7.000-8.000 de euro, în timp ce Elena dezminte afirmând că nu ar fi vorba decât despre un pic peste 1.000 de euro (mai există şi zvonuri că, de fapt, nu prea trece pe acolo, mă rog, oricum e part time). Cu ce se mai mândreşte fata lui Băsescu? Vorbeşte engleza şi spaniola (precum româna?) şi este pasionată de echitaţie, aerobic, iar de ceva timp încoace, de politică.

Prin Andrei Hrebenciuc

Prietenia cu Andrei Hrebenciuc, fiul adversarului politic al lui Traian Băsescu, Victor Hrebenciuc, a adus-o în atenţia presei mai mult decât defilarea pe podiumurile de modă. Elena Băsescu s-a împrietenit cu Andrei Hrebenciuc cu prilejul unui concert susţinut de Julio Iglesias în România. Toată presa a fost cu ochii pe ei, mai ales că părinţii erau adversari politici. În plus, ea avea 24 de ani pe atunci, el doar 23. Parcă nu se prea potriveau şi, în plus, tata Băsescu nu-l privea cu ochi buni pe candidatul la mâna fiicei sale celei mici. A fost o relaţie gen Romeo şi Julieta. Sigur, amorezii nu s-au sinucis, dar s-au despărţit şi reîmpăcat, despărţit şi reîmpăcat până s-au îndepărtat definitiv unul de celălalt. Relaţia dintre cei doi a luat sfârşit anul trecut în octombrie, înainte de începerea campaniei electorale; după o idilă care a durat aproape trei ani, fiecare a ales să meargă pe o altă cale. Cel mai câştigat a ieşit Andrei Hrebenciuc, care, dintr-un ilustru necunos­cut, a ajuns în atenţia publică. Aşa a aflat lumea că Andrei Hrebenciuc este acţionar la cinci firme, se ocupă de comerţul cu îmbrăcăminte şi încălţăminte şi, în general, se pricepe la afaceri. Totuşi Elena Băsescu nu a rămas neconsolată. Presa a descoperit înlocuitorul lui Andrei, în persoana lui Ionuţ Daniel Gheorghe alias Joe, un afacerist tot din fashion, dar care şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului în străinătate. Nu se ştie cum priveşte Cotroceniul această nouă relaţie a Elenei – despre care se spune că a trăit frumoase poveşti de dragoste alături şi de Alex Erbaşu, fiul regretatului om de afaceri Mihai Erbaşu, şi de un alt Don Juan din lumea mondenă, fotoreporterul Radu Prunaru – cert este că, deocamdată, Elena îşi concentrează atenţia foarte mult pe cariera ei politică. Toate bune şi frumoase până aici. Numai că păpuşa Barbie, cum ironic i se mai spune, îşi concentrează atenţia prea mult pe succesul politic, luând probabil exemplu de la ilustrul său tată, şi pierde din vedere detaliile care sunt sarea şi piperul acestui succes.

În februarie 2008 a fost aleasă în funcţia de secretar general al Organizaţiei de Tineret a Partidului Democrat-Liberal din România (cu 377 voturi pentru şi 6 împotrivă), fapt care a dus la demisia fizicianului Eugen Stamate din Comisia Prezidenţială pentru Educaţie, în semn de protest. Nu mai vorbim că prezenţa ei pe listele PD-L la alegerile europarlamentare a stârnit mânia multor PD-L-işti. Preşe­dintele Societăţii Academice Române, Alina Mungiu Pippidi, a declarat că nu va candida alături de Elena Băsescu, pentru alegerile europarlamentare, iar cunoscutul politolog român a refuzat să mai participe la europarlamentare alături de PD-L chiar şi după ce Elena Băsescu a anunţat că va candida ca independent. Într-adevăr, fata cea mică a preşedintelui a demisionat în 18 martie 2009 din PD-L şi a decis să aleagă o carieră politică solo sub brand-ul EBa. De ce s-au răsculat toţi la dorinţa unei tinere frumuşele şi ambiţioase de a opta pentru o carieră politică? Eşecurile şi mai ales „succesurile“ au fost, bată-le vina, mărul discordiei.

La mari „succesuri“!

Printre primele gafe care au adus-o în atenţia presei pe Elena Băsescu alias EBa s-au numărat cele rostite cu prilejul ­discursului susţinut în faţa tinerilor studenţi democrat-liberali, anul trecut, în martie: „Dragi colegi, am crescut cu toţii într-o perioadă în care am auzit vorbindu-se de viitor… Sunt încrezătoare în generaţia noas­tră şi îmi doresc să devenim un rezervor de resurse… şi doresc ca noi să devenim un rezervor…; Pactul naţional pe educaţie, document istoric… care trebuie să traseze politici… şi depoli… depolitizarea… acestui sistem… sensibil… acestui domeniu sensibil.“ Dacă aceste prime apariţii în calitate de tânăr politician puteau fi oarecum uitate având în vedere lipsa de experienţă a Elenei Băsescu, o altă bâlbă marca EBa a cimentat părerea românilor că Elena „nu ştie să vorbeşte“, ea declarând într-un scurt interviu la un post tv că: „Poţi să ai şi eşecuri, poţi să ai şi succesuri… Poţi să fie oameni care nu vor să vorbesc cu tine“; a urmat o declaraţie în faţa colegilor de partid în care frumoasa Elena îşi dezvăluia admiraţia pentru preşedintele PD-L, Emil Boc: „În timp ce unii dintre noi spunem numai câteva cuvinte, dânsul editează perfect câteva fraze“. Şi nu s-a oprit aici! EBa a mers mai departe, că doar asta a şi promis – „voi merge până la capăt cât mă vor ţine puterile“ – şi a continuat gafele şi în 2009 când a confundat finala UEFA Europa League – care va fi găzduită de Bucureşti, în 2012 – cu un termen inventat de ea, Euro Clic. Cu asemenea perle, nu-i de mirare că a stârnit ironii şi dezbateri aprinse. Şi nu doar în presa autohtonă, oricum cu un ochi hain la pândă, ci şi în presa internaţională. Astfel, Associated Press a scris caustic despre fata cea mică a preşedintelui român care ţopăie fudulă pe podium, mutilează gramatica şi doreşte să devină europarlamentar şi se întreabă ironic dacă de aşa ceva are nevoie Parla­men­tul European. Chiar, de ce are nevoie Par­la­me­ntul European? La rândul său, cotidianul italian Corriere della Sera a scris că „Teribila fiică a preşedintelui Ro­mâniei ţin­teşte direct spre Bruxelles“. Un alt ziar din peninsulă, La Repubblica nu s-a lăsat mai prejos în aprecieri răuvoitoare la adresa Elenei chiar din titlul articolului: M-a trimis tata Băsescu: Elena în Parla­ment. Păcatul săvârşit de La Repubblica este că face la un moment dat confuzii între Monica Columbeanu şi Elena Bă­sescu, asociind-o pe cea din urmă cu Irinel Columbeanu.

Atâtea piedici puse în calea unui biet copil tânăr – după cum spune Băsescu – şi totuşi Elena perseverează. Nu ştim dacă în bine sau rău, dar perseverează. Ea a fost foarte mândră la depunerea candidaturii sale la BEC când a venit cu 280.000 de semnături, deşi a declarat presei altceva când a fost chestionată cu privire la atuurile sale: „Nu ştiu, cred că sunt câteva, dar dacă vi le spun, o să spuneţi probabil că mă dau mare“, a spus atunci EBa. Candidând independent Elena Băsescu vrea să se spele de etichetele de nepotism şi fetiţa lui tăticu’’ pe care presa românească şi străină i le-au pus. Alegerile europarlamentare vor demonstra adevărul.

Copiii de bani gata şi politica

Dar Elena Băsescu nu este singurul copil de politician care aspiră să calce pe urmele părintelui şi să urmeze o carieră asemănătoare. Caroline Kennedy, fiica lui John F. Kennedy, de pildă, a vrut să se instaleze în locul lui Hillary Clinton în Senatul american, după ce Hillary a fost desemnată secretar de stat în adminis­traţia Obama, dar criticile dure la adresa sa au determinat-o să-şi retragă candidatura. Lui Caroline i s-a reproşat lipsa de experienţă în politică şi tentaţia de a folosi numele tatălui pentru a avea succes. Atenţie! Nu succesuri!

Să nu uităm că şi George W. Bush a urmat cariera părintelui său şi a devenit chiar preşedinte al SUA în două mandate consecutive. El a rămas în istorie ca un gafeur de marcă, făcând adesea numeroase greşeli atât de exprimare cât şi de comportament, la finalul ultimului său man­dat devenind unul dintre cei mai ne­populari preşedinţi americani şi purtând pentru totdeauna eticheta de declanşator al războiului din Irak şi al războiului împotriva terorismului.

Un caz de copil care vrea cu orice preţ să fie politician ca tata este cel al fiului din prima căsătorie a lui Nicolas Sarkozy, Jean Sarkozy, care a ajuns să fie consilier la primăria Neuilly-sur-Seine, unde a fost primar tatăl său. Ba mai mult, a candidat la alegerile locale împotriva voinţei ­aces­tuia. De altfel, tânărul Sarkozy a fost im­pli­cat şi în câteva scandaluri printre care unul presărat cu acuzaţii de rasism şi anti­se­mitism chiar în vara anului trecut, când din cauza preaiubitului Jean, caricaturistul Maurice Sinét a fost dat afară de la publicaţia la care lucra, Charlie Hebdo. Jean a mai fost acuzat anterior şi că ar fi fugit de la locul faptei după ce a lovit cu scuterul său maşina unui cetăţean francez de origine arabă, iar fapta sa ar fi fost muşa­malizată sub protecţia numelui tatălui său.

La noi nu sunt încă mulţi tineri ca Elena Băsescu care să îşi afişeze clar gândurile lor cu privire la o carieră politică, dar o pepinieră se pregăteşte în taină. Andrei, fiul cel mare al fostului premier Adrian Năstase este student la Universi­ta­tea Bacconi din Milano, unde studiază de obicei copiii marilor politicieni din peninsulă şi, cine ştie dacă peste vreo doi-trei ani, nu vom auzi de Andrei Năstase că doreşte să candideze la vreun post important în România. Şi Mircea Geoană pregăteşte de pe acum terenul pentru fiul său Alexandru, pe care l-ar vrea student la o prestigioasă universitate americană, aşa că s-ar putea ca Elena Băsescu să aibă în curând concurenţă serioasă.

foto Mediafax şi arhiva

Taguri: nr. 6 / iunie 2009 Tweet

Thursday, June 25th, 2009 at 12:21 pm, DOSAR, RSS feed