is tramadol legal in japan buy tramadol online tramadol long term risks

feeling anxious after taking valium valium online how long does 10mg of valium stay in your urine

ambien cr and ativan buy ambien mixing ambien with temazepam

soma expert solutions buy soma soma hot dogs

long term phentermine use effects cheap phentermine online what should i avoid while taking phentermine

soma de vetores coplanares buy soma soma tactical

soma castlevania wiki soma online kempinski soma bay soma bay egypt

adderall valium mix diazepam online dog valium same as human

como fazer a soma de varias celulas no excel buy soma atividades de soma e subtração de numeros decimais

promethazine and xanax together buy xanax xanax na depresję

CULTURA MASS-MEDIA

Emisiunea Cartea împlineşte, în martie, doi ani”

January 10th, 2006, com Comenteaza

Am publicat şi cărţi de istorie li­terară, în sens mai strict, şi cărţi de critică şi analiză de autori, un volum de ideolo­gie, de doctrină intelectuală, dacă pot spune aşa, care pentru mine e foarte important – cartea mea din 2004, Despre identitate -, pregătesc, în trei volume, panorama României postco- muniste, asam­blată din analizele politice pe care le-am strâns de-a lungul anilor. Şi urmează alt şir de cărţi care să com­pleteze proiectul.”

  • Care mai e, astăzi, distanţa între ASPRO şi USR?

  • S-a micşorat pentru că în luna noiembrie a anului trecut, la invitaţia noii conduceri a Uniunii Scriitorilor, alese în vara lui 2005, conducerea ASPRO – Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România, eu ca preşedinte şi colegul meu Călin Vlasie ca vicepreşedinte, am purtat o discuţie cu Nicolae Manolescu, Varujan Vosganian şi Gabriel Chifu, respectiv preşedinte, vicepreşedinte şi secretar al Uniunii Scriitorilor, în ideea de a depăşi vechile tensiuni. Din punctul nostru de vedere şi această uşă era deschisă pentru că nu noi am atacat Uniunea, ci prece­dentele conduceri ale L/SRau lansat periodic acuzaţii pe care le-am consi­derat întotdeauna nefondate la adre­sa ASPRO, folosind într-un fel aso­ciaţia noastră ca un soi de sperie­toare în jocuri strategice din interiorul USR. Asta ţine, însă, de istorie şi acum suntem într-o etapă de con­sultări în vederea stabilirii unor forme de colaborare, de parteneriat şi cole­gialitate aşa cum este firesc.

  • Ai nostalgia Contrapunctului!

  • Nu am o nostalgie a revistei Contrapunct, a seriei lansate imediat după căderea regimului comunist, în data de 9 ianuarie 1990. Contrapunct a fost un săptămânal care a mers vreo doi ani şi jumătate ajungând la 125 de numere. Nu am nostalgia acelui proiect din două motive: primul – a fost un proiect al acelui moment istoric, astăzi nu aş mai face Contrapunctul cum îl făceam atunci, al doilea motiv nu mai este unul care să presupună un sentiment de îndepărtare faţă de acel proiect, ci dimpotrivă, un sentiment de continui­tate, pentru că etapa Observatorul cultural şi următoarea revistă pe care o inaugurez continuă acelaşi proiect.

  • întrebam de nostalgia Contrapunctului. Dar a Europei liberei

  • într-un plan strict jurnalistic, de data asta aş răspunde pozitiv, am nostalgia anilor în care am lucrat la Europa liberă pentru că atunci am putut aplica în jurnalismul cotidian idei novatoare, o filozofie occidentală, americană într-o lume românească încă retardată şi care avea nevoie de aceste valori şi am putut aplica acest model de gândire occidental alături de o echipă de jurnalişti excepţionali.
  • Care este reţeta ideală a unei emi­siuni de televiziune despre cărţi? Dar pentru o emisiune culturală în genere?

  • M-aş contrazice pe mine însumi dacă aş spune că există o anumită reţetă. Dacă vom conveni că e mai bună gândirea plurală şi diversă decât cea omogenă şi autoritaristă atunci abandonăm ideea că există o formulă de succes, o formulă corectă bună, un etalon şi acceptăm că pot fi imaginate o întreagă varietate de tipuri de emisiuni. însă, poate că e semnificativ şi ce variantă alege fiecare dintre noi. în ceea ce mă priveşte, acum doi ani când am fost invitat să fac o emisiune despre cărţi, am ales o variantă de diversitate.

  • Ce a rămas în autorul Ion Bogdan Lefter, din Cenaclul de lunii

  • A rămas tot, cât rămâne din juneţile noastre pe măsură ce anii se adaugă şi mai şi evoluăm, chiar dacă am spus că nu ne schimbăm funda­mental, adică a rămas sentimentul pe care acolo l-am căpătat că am apărut în literatura română, ca grupare, ca generaţie literară, ca orientare intelec­tuală într-un moment important.

Taguri:

Comenteaza