- Revista Flacara - http://revistaflacara.ro -

Europenii din sumo

Sumo este menționat în „Kojiki“ (712 d. Hr.), cartea care ține loc de Biblie în shintoism, religia  tradițională japoneză. În sumo, străinii sunt  prezenți de  dinainte de  cel  de-al Doilea  Război  Mondial.  Unii sunt  astăzi campioni  și este aproape ciudat să-i vezi activând în acest sport atât  de înrădăcinat în obiceiurile vechi nipone.

Campionatele de sumo  nu prea sunt transmise de  televiziunile  din  Europa, dar este  păcat.  Sumo  atrage în  Japonia  curiozitatea  unei  părţi   largi  a  populaţiei, inclusiv membrilor  ei  gaijin  –  străini. Căci  este  un sport  cu  adevărat  spectaculos. După ce  un prezentator îmbrăcat în kimono face oficiile, spectaculoase  ele  însele,   intră   în  ring   doi monștri goi,  cu  câte  un  chiloţel  tradiţional drept unică  îmbrăcăminte, și încep  să se împingă  unul pe altul, scopul  fiind de a-l scoate pe   celălalt   din   ring   sau   de   a-l  trânti   la pământ. Câștigătorul acumulează astfel  mai multe  puncte. Campionatele de  sumo  se ţin de   șase   ori  pe   an   și  se  numesc  Ozumo, Marele  Sumo.  Campion este  cel care  a acumulat  cele  mai   multe   puncte  de-a   lungul Ozumo, nu  neapărat cel care  a câștigat meciul  final.  El primește, în  cadrul unei  ceremonii,  Cupa  Împăratului și își gravează numele pe  ea. Interesant este  că n-o păstrează. Câștigătorul primului Ozumo din anul  acesta,  cel care  s-a  ţinut  în  ianuarie, a fost Baruto,  un estonian. Mama  și soţia sa au fost prezente la ceremonie și toată  lumea  s-a minunat la  cât  de  slăbuţe sunt   amândouă. Baruto  nu a primit numai Cupa  Împăratului, ci și  cupa  primului-ministru și  a  altor  ţări care acordă câte una.  Estonia  nu este printre ele. Cupele |mpăratului  și ale  primului-ministru sunt  atât  de mari  și așa de grele  încât trebuie cărate  de mai multe  persoane. Baruto le-a primit apucându-le într-o  mânuţă.

Deși străinii au activat  în sumo  dinaintea celui  de-al  Doilea  Război  Mondial, aproape toţi au fost americani, mai ales hawaieni, sau brazilieni de origine  japoneză.  Ceva  mai de curând au apărut mongolii, printre care campionii Asashoryu, Harumafuji și Hakuho, actualul yokozuna promovat în mai 2007. Yokozuna este titlul suprem în sumo,  care se obţine  numai după câștigarea a mai  multor campionate. Baruto nu este încă yokozuna, ci doar  ozeki, rangul imediat inferior  după yokozuna. Cât despre primul yokozuna străin,  acesta a fost Akebono (yokozuna între 1993 și 2001), un hawaian, retras  deja, pe care toată  lumea  și-l amintește drept un personaj legendar. După 1989, au apărut în sumo europenii sau  cei provenind din  fostele  ţări sovietice:  Georgia, Cehia, Rusia, Bulgaria, Kazahstan și Ungaria. Și, bineînţeles, acum Estonia.

Europeni în sumo:  așadar, o nouă poveste. Poate  că povestea a început nu  cu un  sportiv, ci cu ambasadorul în Japonia  al Cehoslovaciei de  prin  anii  ‘70, el însuși  un pirpiriu, dar  pasionat de sumo,  care a iniţiat oferirea către  campionii de  sumo   a  primei cupe  a unei  ţări  europene: Cehoslovacia. Și mai   apoi   europenii  au   început  să-și   facă debutul în sumo.  Primul care a făcut furori  a fost Kotooshu Katsunori, pe numele său originar kaloyan Stefanov  Mahlyanov din Bulgaria.   El  a  debutat  în  2002,  devenind Ozeki în 2005. În mai 2008 a fost primul european care  a  câștigat un  Mare  Sumo  și Cupa  Împăratului.

Kotooshu nu a mai câștigat de atunci încolo.   Probabil  fiindcă   nu  este  destul  de gras  și puternic. Într-adevăr, cu cele 160 de kilograme ale sale, în sumo  el e un minion.

Baruto   Kaito,  născut Kaido  Hoovelson, este mult  mai gras, infinit  mai gras și probabil de aceea are o popularitate atât  de mare. El este acum  vedetă la modul absolut în Japonia.  Nu numai că este foarte  gras, dar  el este și un monstru blajin. Ochii săi albaștri te privesc  cu infinită  voie  bună  și amabilitate, iar zâmbetul său dezinvolt și cald te înmoaie de-a  dreptul. Gurile  rele spun însă că nici el nu va mai câștiga.  Drept  motiv  ar fi lenea de care suferă.

Se pare că Baruto este un bon viveur și ca atare  are  toate  șansele  să se culce  pe  o ureche.  El și-a  făcut  debutul în  mai  2004 și  a ajuns ozeki în 2010. Numele său,  Baruto, provine  de   la  Baruto   Kai,  Marea   Baltică, adică  este  o  referire   la  originea sa.  Baruto este, în orice caz, nu numai un bun sportiv, ci și un  personaj, de  altfel  foarte  cult.  El vorbește  astfel  cinci  limbi:  estoniana, engleza, germana, rusa  și o japoneză perfectă. Să sperăm că va fi primul yokozuna european din sumo.