La închiderea ediției, nu știam rezultatul concursului Eurovision de la Baku. Doar că Mandinga s-a calificat în finale. La ora când citiți aceste rânduri, a mai trecut o ediție, iar România a mai scris o pagină în istoria participării sale. Privirea este deja spre „Eurovision“ 2013.
Istoria participării României la Eurovision a început în 1993 şi de atunci, în luna mai a fiecărui an, studioul Televiziunii române, unde au urcat artiştii intraţi în preselecţia naţională, a clocotit de patimi. Au fost şi participări notabile, altele dezamăgitoare, Eurovision şi-a văzut de drum. Iniţiat în 1956, ca un experiment muzical curajos de a aduna mai multe state europene într-o reţea tv comună, când nu exista televiziune prin cablu, Eurovision a fost o punte de lansare pentru mulţi artişti, dar şi o competiţie care în ultimul timp este tot mai des criticată din cauza criteriilor geo-politice de desemnare a câştigătorilor.
Iată un scurt istoric al participării României de până acum la Eurovision.
● Dida Drăgan, 1993 – Nu pleca. Chiar dacă melodia nu a ajuns în finală, Nu pleca este o piesă frumoasă, de o calitate destul de bună.
● Dan Bittman, 1994 – Dincolo de nori. O melodie nemuritoare în România, fiind cântată şi acum de Holograf în concertele lor, iar acest lucru nu face decât să confirme valoarea ei. Iar Dan Bittman este un interpret de excepţie.
● Mălina Olinescu, 1998 – Eu cred. Din păcate, Mălina Olinescu a fost o voce a muzicii româneşti care a dispărut mult prea repede. Piesa are o poveste foarte frumoasă, fiind dedicată unui prieten de-al interpretei, care a trecut în nefiinţă înainte de vreme. Melodia este ascultată şi acum de fanii Mălinei.
● Taxi, 2000 – The Moon. Băieţii de la Taxi au reuşit cel mai bun rezultat al României de până atunci, ocupând locul 17 cu 25 de puncte. Formaţia Taxi a câştigat preselecţia naţională cu melodia Luna, ei însă au tradus melodia, prezentându-se cu varianta sa în engleză.
● Monica Anghel şi Marcel Pavel, 2002 – Tell me why. Deşi au existat multe comentarii negative despre această melodie, participarea României a fost lăudabilă. Ne-am clasat pe locul 8, bătând toate recordurile obţinute până în acel an, cu 71 de puncte.
● Nicola, 2003 – Don’t break my heart. Nicola s-a prezentat la Eurovision cu un show contestat de mulţi şi calificat ca fiind simplist, dar nu i-a mers rău. A obţinut cel mai mare punctaj de până atunci. A fost o perioadă foarte bună pentru cariera ei.
● Sanda Ladoşi, 2004 – I admit. A fost un an controversat, preselecţia naţională pentru Eurovision suscitând dispute – ca mai întotdeauna – în principal între admiratorii Sandei şi cei ai Elenei Cârstea. În cele din urmă a mers Sanda, iar locul pe care s-a clasat reprezentanta noastră nu a fost atât de rău.
● Luminița Anghel şi Sistem, 2005 – Let me try. Cu 158 de puncte Luminiţa împreună cu băieţii de la Sistem au ocupat locul 3. În acel an România şi-a bătut toate recordurile de până atunci.
● Mihai Trăistariu, 2006 – Tornero. Mihai Trăistariu a reuşit să aducă cel mai bun loc al României, după Luminiţa Anghel. El a ocupat locul 4 cu 172 de puncte. Interpretul român a impresionat nu doar juriul şi publicul Eurovision, melodia sa devenind în scurt timp un hit în Europa.
● Todomondo, 2007 – Liubi liubi i love you. Un capitol negru în istoria participării României la Eurovision. Băieţii veneau după participarea lui Trăistariu şi era greu de egalat succesul său. Artiştii de la Todomondo nu au făcut mare lucru la Eurovision, fapt care a dat apă la moară susţinătorilor melodiei contracandidate, Dracula, my love.
● Vlad Miriță şi Nico, 2008 – Pe-o margine de lume. Duetul s-a clasat pe locul 20, obţinând 45 de puncte. Cu toate că piesa cântată de Vlad Miriţă şi Nico a fost reuşită, nu puţini au fost cei care au contestat câştigarea finalei naţionale de către ei. Biondo au fost favoriţi în acel an, dar, ca întotdeauna, nu pleacă favoritul…
● Elena Gheorghe, 2009 – The Balkan Girls. Elena s-a clasat pe locul 19 cu 40 de puncte. N-a fost rău, dar se putea şi mai bine. Interpreta are o voce bună, melodia a fost ok, poate, dacă şi show-ul era mai bine construit, România ocupa un loc mai bun. N-a fost să fie.
● Paula Seling, 2010. România a ocupat locul trei la concursul Eurovision 2010, de la Oslo. Cu toate că am reuşit acest rezultat, la ediţia din 2011 a Eurovision România a trebuit să treacă din nou prin emoţia calificărilor în semifinale, întrucât nu contribuim financiar la fondul de desfăşurare a evenimentului.
● Hotel FM, 2011 – Change. Voturile românilor din diaspora nu au reuşit să ajute trupa Hotel FM să se claseze pe un loc fruntaş în finală. Deşi am primit punctaje bune de la Italia şi Spania, dar şi de la vecinii moldoveni şi bulgari, am obţinut numai locul 17.
Până acum, membrii „Mandinga“ nu au avut ocazia să discute cu vreunul dintre foștii participanți români la acest concurs. „Poate ar fi cazul să printăm niște invitații și să organizam ceva”, declară Alex.
În acest an a fost rândul trupei Mandinga să reprezinte ţara noastră la faimosul concurs. Cu doar câteva zile înainte de startul competiţiei, am sondat starea de spirit a artiştilor noştri, încurajându-i să fie cât mai buni. „Repetiţiile au mers ca unse şi stăm bine cu moralul. Avem zâmbete pe buze, dar în acelaşi timp suntem foarte concentraţi pe ceea ce avem de făcut”, ne-a declarat Alex. Evident, orice concurs la acest nivel presupune un cantonament, un program strict de pregătire. Ne-a confirmat şi Elena, care a declarat că, de când au ajuns la Baku, nu a trecut o zi fără repetiţii. În privinţa regulilor, artiştii s-au hotărât să se concentreze pe ce au de făcut şi să nu-şi facă gânduri legate de competitori. „Cel mai important pentru noi este că în acele trei minute care contează pe scenă totul să iasă bine”, a mărturisit Chupi. Oricine ar fi curios să vadă cum îşi petrece un artist ultimele zile înaintea unei mari competiţii. Dacă trăieşte diferit, dacă mănâncă diferit, dacă citeşte altfel de cărţi în perioada asta…
„Aş zice că suntem mai cuminţi. Nu ne agităm ca să nu ne rănim şi să nu mai ajungem pe scenă”, spune Elena. Emoţii? Alex: „Avem destulă experienţă încât să le stăpânim şi să le dăm frâu liber după ce coborâm de pe scenă. Şi exact aşa o să facem. Până atunci ne bucurăm de Baku.”
Nu poţi să vorbeşti de Eurovision fără să nu te gândeşti la strategie. În ultimii ani au câştigat artişti unde n-a contat atât muzica, cât mesajul, show-ul în întregul lui. De aici şi ideea că, cine merge la Eurovision, trebuie să aibă o prestaţie originală. Există însă o reţetă a succesului pentru a câştiga acest concurs? Chupi: „Cred că este cam greu să găseşti o reţetă anume care să-ţi aducă succesul la Eurovision. Piesele câştigătoare diferă ca stil de la an la an. Iar anul ăsta se pare că suntem printre favoriţi.” În ultima vreme, muzica s-a „internaţionalizat”, e tot mai greu să-ţi dai seama când asculţi o melodie şi nu ştii nimic despre artişti, ce origine are. Că e făcută de români, francezi sau greci… Ce are specific românesc Zaleilah? Elena: „Zaleilah este un colaj frumos care are energia specifică românilor, transmite o stare de bine şi este numai bună pentru dans.”
Elena Ionescu, solista trupei, a câştigat deja inimile europenilor atât pentru vocea sa, cât şi pentru frumuseţe. Eurovision este cu siguranţă momentul ei de până acum. În afara dorinţei de a câştiga, „Mai mult chiar decât să câştigăm, îmi doresc ca, orice ar fi, românii de pretutindeni să fie mândri că îi reprezentăm. Pentru că şi noi suntem mândri că reprezentăm România”, mărturiseşte interpreta. Rămâne de văzut cum va influenţa cariera ei muzicală pe mai departe rezultatul de la Eurovision… Elena: „Dacă lucrurile merg bine la Baku atunci mă gândesc că vom avea ocazia să învăţăm mai multe cuvinte în alte limbi străine.” Muzică, mesaje puternice şi spectacol, dar va conta frumuseţea Elenei – aleasă drept cea mai sexy concurentă de la acest concurs – pentru desemnarea câştigătorului? „Mă îndoiesc. Sunt sigură că oamenii care votează la Eurovision caută mai mult de atât. Titlul de cea mai frumoasă este un compliment foarte frumos şi mă bucur că sunt oameni care mă văd aşa, dar nu cred că este un atu pentru noi în concurs”, ne-a mai spus artista.
Care e următorul proiect şi ce noi culmi visează să cucerească Mandinga? Alex: „Imediat după ce ne întoarcem de la Baku vom pune în scenă unul dintre cele mai tari spectacole de până acum. Vorbesc despre concertul nostru aniversar de 10 ani. În cadrul evenimentului vom lansa şi noul album Club de Mandinga. Se întâmplă pe 31 mai, la Grădina de Vară Herăstrău a Teatrului Constantin Tănase din Bucureşti.” Speranţa de a face o figură frumoasă la Baku îi ţine cu picioarele pe pământ pe băieţi, iar în viziunea lui Alex, eventualitatea că vor câştiga concursul nu va schimba prea mult destinul trupei. „Imi imaginez că piesa Zaleilah se va bucura de şi mai multă atenţie peste hotare şi noi odată cu ea. Poate aşa am avea ocazia să punem în practică nişte idei pe care le ţinem în sertar de ceva timp.” Cât priveşte colaborarea cu Costi Ioniţă după Eurovision, tot Alex ne-a declarat: „Costi este un producător foarte bun şi vom continua să colaborăm cu el pe partea de producţie muzicală.”