- Revista Flacara - http://revistaflacara.ro -

Film: Antichrist – Elogiu adus durerii

Noul film al lui Lars von Trier este special. Nu doar pentru că şochează, ci şi prin modalitatea în care este filmat. Se îndepărtează de la stilul Dogma 95, care l-a consacrat. Este mai apropiat de un stil clasic al filmării. Pot spune că ieşi traumatizat din sala de cinematograf. Durerea cuplului care îşi pierde singurul copil este prea mare.

Toate cadrele de intensitate maximă (suferinţă) sunt încetinite, pentru  a mări efectul acestora. O parte dintre cei care vor vedea acest film nu vor rezista până la capăt. Este de-a dreptul şocant. Nu ştiu ce valoare artistică aduce toată această violenţă extremă. M-am gândit la Ireversibil, filmul francezului Gaspar Noé, un film tulburător şi el. Dar acolo, violenţa o înţelegi, îşi are locul ei în acea lume întoarsă pe dos. Anxietatea celor cărora le scapă puterea de a înţelege şi de a face ceva este justificată. Aici, în cazul lui Antichrist, recunosc că nu pricep nici violenţa care este afişată pe ecran, nici angoasa şi nici anxietatea. Poate îmi scapă înţelesul acestei pelicule, dar nici nu pot recomanda filmul acestui mare regizor. Nu înţeleg cum de la Medea, Breaking the Waves şi Dancer in the Dark s-a ajuns aici. Poate este doar un elogiu al durerii.

Regizor: Lars von Trier

Actori: Willem Defoe, Charlotte Gainsbourg

Genul: dramă

Durata: 108 minute

Recomandare: Ireversibil, filmul pe care l-am menţionat şi în interiorul recenziei.