Naşul lui Coppola a fost spectaculos pentru că, printre altele, a adus în marele cinematograf american o „familie“ de origine siciliană. Eroi de origine magrebiană am mai întâlnit în filmele franţuzeşti, Taxi este un exemplu, dar niciodată nu au fost trataţi într-o manieră atât de profundă. Imigrantul nu are identitate, nu-şi cunoaste părinţii şi nici măcar nu ştie care a fost prima limbă pe care a învăţat-o, franceza sau araba. Îi este indiferent dacă mănâncă porc, deci nu ţine la riturile religiei musulmane. Un puşti de 19 ani care intră ca o tabula rasa într-o închisoare pentru şase ani.
Mediul, extrem de neprielnic, începe să-l şlefuiască. Pentru a supravieţui trebuie să ucidă. Pentru a rămâne în continuare în viaţă trebuie să înveţe. Realizatorii filmului reuşesc să construiască extrem de bine această devenire. Filmul nu rămâne departe de obiectul vizat, ba din contră, intră până în intimitatea cea mai profundă a personajului principal. Metaforele vizuale punctează drumul: dacă la început Malik, tânărul magrebian ne apare neclar, nesigur şi şters, mai apoi, fără a-şi pierde o licărire din inocenţă, devine un bărbat. Titlul de profet, care îi este acordat, apasă mult prea greu pe umerii personajului. Este un fel de ironie şi de blândeţe faţă de el; prin ceea ce trebuie să facă pentru a rămâne în viaţă este dezbrăcat aproape de orice fel de urmă de morală. Şi totuşi, asta e poate cel mai interesant aspect al filmului, faptul că el nu este un Tony Montana din Scarface, un individ motivat numai de succes, ci un personaj complex, cu nenumărate dileme şi provocări etice. El rămâne esenţialmente un băieţandru care face ceea ce trebuie într-o lume extrem de complicată. Regizorul reuşeşte să redea umanitatea personajelor care întruchipează infractorii. Aşa cum familia este principalul ingredient din Naşul, aici umanitatea este recuperată prin acest băiat ingenuu târât prin Purgatoriu.
Regizor: Jacques Audiard
Actori: Tahar Rahim, Niels Arestrup
Genul: dramă, crimă
Durata: 150 de minute
Recomandare: Un film tot despre închisoare: Hunger. Un film fabulos, despre cei care au făcut greva foamei în interiorul închisorii pentru independenţa Irlandei de Nord. Şi mai spectaculos este faptul că acest film reprezintă debutul lui Steve McQueen, un tânăr regizor de care sigur vom mai auzi.