Filme: Munchen, Secrete de familie si Mandrie si Prejudecata
March 10th, 2006, Revista Flacara
Comenteaza
Tweet
Mândrie şi prejudecată
Romanul clasic al scriitoarei engleze Jane Austen (1775-1817), a cărui acţiune este plasată către sfârşitul secolului al XVIII-lea, a stat la baza unor seriale de televiziune, mai mult sau mai puţin reuşite, realizate între anii ’50 şi ’95; singura adaptare pentru Marele Ecran îi aparţine regizorului Robert Z. Leonard, din anul 1940, care a intrat în istoria cinematografiei mai ales datorită interpretării, desăvârşite, a doi mari actori: Sir Laurence CHivier şi Greer Garson.
Nominalizat la OSCAR – 2006, pentru:
– cea mai bună actriţă în rol principal: KEIRA KNIGHTLEY
Iată că, acum, după 65 de ani, regizorul Joe Wright (care nici măcar nu citise cartea, până la apariţia scenariului scris de Deborah Moggach!) se încumetă să realizeze o nouă versiune a celebrului roman, „umblând” mult la dialogurile originale (fără a le sublima cu nimic savoarea originală!), hotărându-se să filmeze întreaga poveste într-o singură locaţie (conacul Groombridge din Marea Britanie, datând din secolul al XVII-lea), deşi acţiunea romanului se desfăşura pe spaţii mult mai întinse.
O familie burgheză, oarecum scăpătată, având cinci fete (de măritat!), se zbate între dorinţa neapărată de înavuţire a unei mame cam viclene dar toante, şi a unui tată în vârstă, suferind, dar înţelept şi mai ales plin de un umor nebun (în rol: Donald Sutherland!).
Cele cinci odrasle trec prin peripeţii „nemaipomenite” (asistăm aici la câteva baluri de epocă, excepţional filmate!), se îndrăgostesc pe rând şi, tot pe rând, cad pradă diverselor „capcane” puse de tineri înstăriţi, tupeişti, mincinoşi etc. etc. etc. (spre disperarea mamei, şi spre satisfacţia reţinută a tatălui!). în cele din urmă interesul nostru este stârnit (la culme, aş zice!) de idila, puţin probabilă – dar totuşi evidentă! – dintre cei doi eroi: nobilul şi posacul Darcy, şi exuberanta dar extrem de prudenta Lizzie (în roluri: Matthew MacFadyen şi, respectiv, Keira Knightley – ambii, absolut adorabili!).
Filmul este o poveste… (aş zice: „departe de lumea noastră dezlănţuită!” – dar care umple sălile, la cinematograful Studio, de pildă)… o poveste perfect gradată, pe parcursul a peste două ore de proiecţie… având un comic de situaţii, dar şi mai ales de replici, ce fac deliciul publicului…
In plus: o stare de „linişte” în urmărirea acestei poveşti fascinante… nişte peisaje ce te încremenesc prin frumuseţe… şi câteva momente-şoc, dar bine plasate (precum acel vier imens care, ademenit de un grăjdar cu o găleată cu grăunţe, traversează cadrul unei uşi, lăsând să i se vadă, sub codiţă, o pereche de „cojones” mari şi lucioase precum două gutui demne de o expoziţie agricolă…!).
nr. 3 / martie 2006 Tweet
7,005 afisari
