Toamna editorială îşi numără… contractele aici. Poziţionat strategic după Salonul auto, Târgul de carte păstrează aroma business-ului corporatist peste care suprapune o boemie literară şi multă căldură umană. Chiar dacă se negociază la sânge, aici se regăsesc prietenii din toate colţurile lumii, prieteni care nu se văd decât de două ori pe an, în primăvară la Londra (sau la Paris) şi aici în toamnă. Un pic slăbit şi cu mai puţin entuziasm exuberant, cu un optimism rezervat şi cu speranţe nerostite, târgul de anul acesta pare să-şi fi regăsit echilibrul chiar şi în criză.
Un alt fel de noir românesc
Frankfurter Buchmesse ediţia 2011 (12-16 octombrie) mi-a apărut ca un tom gigantic, cu zeci de mii de pagini. La fiecare pagină – o carte, cu o înfăţișare cât mai atractivă, astfel încât să te îndemne să te oprești în faţa ei și s-o admiri, chiar dacă nu cunoști limba în care a fost scrisă.
Cu o tradiţie de peste 500 de ani, el este cel mai mare târg de carte din lume. Peste 7.000 de expozanţi din peste 100 de ţări își prezintă anual oferta editorială. Aici au loc lansări de cărţi, se poartă discuţii între publisheri, agenţi literari, librari, graficieni, anticari, printeri, autori și, bineînţeles, jurnaliști. Chiar dacă seara se mai ciocnesc pahare cu vin, se leagă prietenii, ziua se negociază la sânge drepturile de achiziţie ale unor noi cărţi.
Ca în fiecare an, spiritul organizatoric german s-a dovedit a fi la înălţime. De pildă, dacă întâmplător veneai cu mașina, o lăsai într-o parcare uriașă, la o distanţă considerabilă de târg. De-acolo luai un autobuz pus la dispoziţie de către organizatori și ajungeai în Buchmesse. Aici te urcai într-un microbuz care te lăsa în dreptul pavilionului pe care doreai să-l vizitezi.
Dar chiar și așa îţi trebuia antrenamentul unui maratonist pentru a trece pe la cât mai multe standuri.
M-au interesat mult autorii care au avut întâlniri cu cititorii și au vorbit despre arta lor, despre destinul scriitorului într-o lume plină de surprize cum este lumea contemporană. Ei – ca de altfel întregul Târg – au oferit o imagine optimistă în legătură cu viitorul cărţii – aceasta va continua să rămână un companion de nădejde al omului și în anii care vor veni.
Editura Crime Scene – rod al colaborării dintre Flacăra și Tritonic – a fost prezentă și ea la Frankfurter Buchmesse 2011, dar nu numai cu volumele unora dintre consacraţii genului thriller&mystery de la noi. Ea a lansat și o antologie de povestiri poliţiste în versiune engleză – Romania noir –, semnate de către 12 scriitori români. Un proiect datorat Romanian Crime Writers Club, care n-a mai așteptat bunăvoinţa unor instituţii cu mari resurse financiare și s-a încumetat să propună propriul ei ambasador, pentru a arăta că noi, autorii de noir, existăm cu drepturi depline pe planetă.
Antologia a fost o surpriză pentru mulţi dintre cei cărora le-a fost oferită. Prea puţini dintre ei știau că în România sunt scriitori preocupaţi de proza detectivistică. Ea a fost și o excelentă introducere la un eveniment care va avea loc la sfârșitul lunii noiembrie la Londra – lansarea, în versiune engleză, a trei romane datorate lui Bogdan Hrib, George Arion și Oanei Stoica Mujea: Ucideţi generalul (Kill the General), Atac în bibliotecă (Attack in the Library), Indicii anatomice (Anatomical Clues). O altă iniţiativă particulară. Dar trebuie să ne obișnuim cu asta, dacă vrem să ieșim dincolo de hotare și să ne sincronizăm cu o piaţă de carte în care policierul ocupă un loc important.
Așa cum scriam în prefaţa acestei antologii, „scriitori din diverse generaţii, cu stiluri diferite abordează teme incitante ale contemporaneităţii, perfect familiarizaţi cu excepţionala înflorire a acestui gen în întreaga lume. Ei depun o mărturie sinceră, complexă și credibilă despre modul cum se vede lumea din colţul de planetă în care trăiesc – în România, în Balcani, într-un loc cu frumuseţi mirifice, dar și cu multă corupţie, minciună și fărădelege. Un loc ideal pentru a descoperi la tot pasul subiecte potrivite genului mystery&thriller. Și dacă publicul cititor a întâmpinat cu încântare romanul nordic, e vremea ca el să ia cunoștinţă și de realizările unor autori dintr-o parte și mai interesantă a lumii.“
Salutului nostru din Balcani i s-a răspuns cu multă căldură. Cum? Vă vom ţine la curent.
Ce mai zic şi ceilalţi
Un şofer de taxi îmi spunea mai demult că perioada Frankfurter Buchmesse e ca aceea de Crăciun, abia de au o clipă liberă… Aşa a fost atunci… Acum taxiuri erau destule, dar numărul vizitatorilor nu părea să fi scăzut. Doar suprafaţa standurilor se redusese simţitor, în fiecare pavilion la capete înfloriseră spaţii libere cu bănci şi ghivece de flori.
O singură excepţie, Pavilionul 8, cel al limbii engleze – americanii, britanicii, canadienii, neozeelandezii, australienii – unde fiecare spaţiu liber era ocupat de o cafenea… Aici, în 8, se joacă sumele cele mai mari, indiferent dacă eşti cumpărător sau vânzător. Şi mai e un loc ascuns şi apărat de cerberi cu ecusoane – LitAg – spaţiul rezervat agenţilor literari. Dar e un loc secret, doar e vorba despre agenţi!
Şi pentru că nu trebuie să ne credeţi doar pe noi atunci când vă povestim despre aventura de la Frankfurt, am reuşit să întreb câţiva colegi de breaslă câteva lucruri:
1. De ce este încă important acest târg pentru firma ta? Şi de ce pentru oricine?
2. Simţi ameninţarea cărţilor electronice?
3. Va mai fi un târg de carte la Frankfurt peste 10 ani?
Şi iată câteva dintre răspunsuri:
Claire Sabatié-Garat, Marco Vigevani Agenzia Letteraria, Italia:
1. Frankfurt-ul este cel mai important loc de întâlnire pentru edituri şi agenţi literari şi nu mă refer numai la săptămâna propriu-zisă a târgului. Pre-Frankfurt-ul şi post-Frankfurt- ul sunt chiar mai importante. Este finalul unei perioade de ofertare pentru titluri noi şi ar trebui să fie locul de încheiere al unor noi contracte, în această săptămâmă sau imediat după. Târgul de aici este unul dintre cele mai importante, cel la care sunt reprezentate cele mai multe ţări şi pe parcursul petrecerilor poţi cunoaşte o mulţime de profesionişti şi poţi dezvolta noi relaţii într-o atmosferă prietenească.
2. Cărţile electronice vor ajunge şi în Europa, iar piaţa lor va creşte aşa cum s-a întâmplat în SUA. Chiar dacă piaţa se va schimba, pentru agenţii literari e-book-urile nu sunt o ameninţare, ci o nouă oportunitate pentru autori şi volumele lor.
3. Mai mult lobby, mai mult network, mai mult fler…
Aleksi Siltala, Publisher, Siltala Publishing, Finlanda:
1. Este foarte important pentru menţinerea contactelor pe care le ai deja şi pentru crearea unora noi. Mai ales pentru editori care nu au cercetaşi. Este important să fii văzut ca parte a comunităţii internaţionale a editorilor de carte. De asemenea, pentru a învăţa noi strategii şi a împrumuta idei noi despre carte şi piaţa de carte din alte zone geografice.
2. E-book-urile pot fi o binecuvântare pentru editori. Credem că editarea online poate fi la fel ca volumele paperback (coperte subţiri) şi va susţine tiparul tradiţional. Deocamdată e încă puţin reprezentată în ţara mea. Dar în doi- trei ani va fi un lucru obişnuit şi în Europa.
3. FBF va trăi atâta timp cât va trăi industria cărţii. Ne vom bucura să venim aici, pentru cea mai interesantă săptămână de muncă a anului.
Cristina Lourenço, Publisher, Quinta Essência, Portugalia:
1. Pentru firma noastră este un loc excelent pentru a face PR. Pentru oricine. Pentru că poţi întâlni editori, agenţi, toţi cei implicaţi în industria de publishing.
2. Nu simt încă nici o ameninţare.
3. Cred că da. Dar din cauza crizei economice, nu chiar oricine va veni în fiecare an. Eu cred că anul viitor voi fi doar la Londra, în primăvară.
Eda Çaça, Foreign Rights Director, Kalem Agency, Turcia:
1. Bineînţeles, pentru a răspândi literatura turcă pe tot globul. Noi avem aproximativ 70 de autori turci în portofoliu şi Frankfurt este cel mai bun loc pentru a povesti despre unicitatea literaturii noastre. Pe de altă parte, este cel mai bun loc unde poţi găsi lucrări deosebite de pe tot mapamondul… \n timp ce simţi pulsul noilor tendinţe şi înţelegi cum vor influenţa ele piaţa noastră.
Pentru mine personal e foarte important că pot fi în contact direct cu toţi colegii mei din toată lumea. E şansa de a avea cu ei un dialog realist şi amănunţit, de a fi parte a spiritului vremii în industria cărţii.
2. E greu să nu simţi ameninţarea. Să ne gândim doar la falimentul reţelei Barnes & Noble… Deci învăţăm că vor fi noi reguli de respectat.
3. Probabil că vor fi schimbări, dar atâta timp cât lucrurile ce vor rămâne la fel vor fi mai multe decât cele schimbate, da, va continua. Şi va continua de asemenea conform răspunsului de la prima întrebare… Vreau să spun că e greu să înlocuieşti aroma întâlnirilor faţă în faţă cu ceilalţi colegi de breaslă cu orice fel de aparatură sofisticată.
Friends for Fashion, Friends for Crime
Asistăm, în întreaga lume, la o expansiune fără precedent a literaturii mystery & thriller. Cărţile celor care cultivă acest gen cunosc tiraje de zeci de milioane de exemplare şi traduceri în zeci de limbi. Unii dintre ei sunt socotiţi mari scriitori şi cuvântul lor la radio, la televizor, pe pagina tipărită este urmărit cu interes şi respect. Au devenit prezenţe familiare – se ştie ce haine poartă, ce gusturi au în domeniul culinar, ce fumează şi ce beau.
Deci, nu e de mirare că până şi unii comercianţi îşi promovează produsele apelând la imaginea lor. De pildă, pe vitrinele magazinelor Peek & Cloppenburg din străinătate sunt lipite mari afişe care îi reprezintă pe unii dintre prozatorii consacraţi ai genului, friends for fashion. Beneficiul este reciproc – vinzi mai multe costume şi rochii, dar creşte şi numărul cărţilor policier, noir, giallo, vândute în librării. Când o să apeleze Peek & Cloppenburg România la imaginea Oanei Stoica Mujea, a lui Bogdan Hrib sau a lui George Arion, trei scriitori care vor apărea în traducere la Londra?
Prima antologie românească de noir, policier, mystery sau cum vreţi să-i spuneţi a reunit 12 autori din generaţii şi cu opere diferite: Alexandru Arion, George Arion, Ivona Boitan, Renata Carageani, Bogdan Hrib, VT Morogan, Andra Pavel, Mircea Pricăjan, Monica Ramirez, Bogdan Teodorescu, Stelian }urlea, Lucia Verona. Aş zice că s-a… dat foarte bine!
text George Arion şi Bogdan Hrib foto Frankfurter Buchmesse