- Revista Flacara - http://revistaflacara.ro -

Gabriel Predoi: „Avem cea mai modernă clinică veterinară din ţară“

Interviu cu prof. univ. dr. Gabriel Predoi, decanul Facultăţii de Medicină Veterinară Bucureşti.

În 1856, dr. Carol Davila, general de armată, medic, a fondat în Bucureşti prima şcoală de medicină din ţările balcanice care avea şi cursuri din domeniul bolilor animalelor – Şcoala pentru învăţătură veterinară. Ea s-a transformat apoi în Şcoala Superioară de Medicină Veterinară ale cărei porţi s-au deschis la 15 mai 1861, ca şcoală de sine stătătoare, cu profesori formaţi la marile şcoli de medicină veterinară de la Lyon, Viena sau Alfort. În 1921 ea a devenit Facultatea de Medicină Veterinară, iar în 1948 devine parte a Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti. Prestigiul său o recomandă şi astăzi printre cele mai bune facultăţi de profil din Europa.

„Medicina Veterinară, prin spectrul de adresabilitate (animale şi om), reprezintă una dintre cele mai nobile profesii. Este o profesie care niciodată nu va duce la şomaj fiindcă ea se desfăşoară pe două paliere: în palierul public/de stat şi în cel privat şi absorbţia medicului veterinar pe ambele paliere se află într-o dinamică activă şi permanentă. Ca atare, activitatea de medicină veterinară oferă celor care se adresează condiţii de pregătire şi de desfăşurare a unei activităţi atât în domeniul public precum şi privat.“


– Sunteţi a doua facultate de medicină veterinară din Europa ca înfiinţare, care este locul dv.? Sub aspectul prestigiului, ca recunoaştere internaţională?

– Facultatea de Medicină Veterinară este parte integrată alături de alte şase facultăţi în Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti. Aprecierea internaţională a facultăţii noastre este dată, pe de o parte, de gradul de reprezentare a studenţilor noştri în lumea europeană, transatlantică şi nu numai, iar pe de alta, de modul în care facultatea a reuşit – prin activitatea directă a cadrelor didactice şi prin activitatea de cercetare – să se impună şi să fie recunoscută. O mare parte dintre absolvenţii noştri, şi când spun absolvenţii noştri pornesc de la data de 15 mai 1861 (data înfiinţării) şi până azi, au onorat facultatea în diferite structuri academice cu cel mai înalt nivel din Europa şi din afara ei. Facultatea este recunoscută internaţional prin rezultatele obţinute de cadrele didactice care şi-au desfăşurat activitatea în plan ştiinţific şi bineînţeles publicistic la nivel intern şi internaţional. Avem studenţi din diferite ţări, mă refer nu doar la cele din Europa, ci şi la Statele Unite, Canada, ţările Americii de Sud sau cele ale Africii.

– Ce caută aici un student din Canada, să zicem?

– O parte dintre studenţii noştri duc mai departe, acolo unde merg – în SUA sau Canada – amprenta instruirii dobândite la Bucureşti, insuflând interes pentru facultatea noastră unor potenţiali studenţi. Unii dintre studenţii din Canada sunt şi ei români, alţii au naţionalităţi diferite, deci nu doar românii din diasporă vin să urmeze studiile facultăţii noastre. Alte elemente care au dus la vizibilitatea şi recunoaşterea facultăţii sunt programele de mobilitate ale cadrelor didactice şi ale studenţilor, acele programe precum Erasmus, Tempus – componente importante prin care studenţii noştri îşi desfăşoară activitatea de pregătire în diferite facultăţi din Europa şi, invers, studenţii altor facultăţi europene devin studenţii facultăţii noastre. De asemenea, aceleaşi schimburi au loc şi între cadrele didactice, existând schimburi între noi şi cadrele didactice care predau la alte facultăţi de profil din Europa.

– Dintre cele 90 de facultăţi de medicină veterinară din Europa, 29 sunt acreditate de Asociaţia Universităţilor de Medicină Veterinară din Europa, iar Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti se numără printre ele. Cât de importantă este această recunoaştere?

– Această structură realizează şi conferă facultăţilor din ţările care s-au înscris şi care au fost evaluate şi au obţinut acreditarea, posibilitatea recunoaşterii diplomelor de licenţă şi libera circulaţie pe piaţa europeană a muncii a absolvenţilor noştri. Toate aceste calităţi şi privilegii presupun o recunoaştere a pregătirii teoretice şi practice a absolvenţilor. Facultatea noastră a fost evaluată în anul 2000, iar în anul 2002 a primit recunoaşterea prin acreditare. În iunie 2011, facultatea va fi supusă procesului de reacreditare, după alte standarde, ştacheta fiind de această dată mult mai ridicată. Din acest motiv, ne pregătim încă de pe acum, punând la dispoziţia studenţilor tot ceea ce înseamnă bază teoretică şi mai ales practică, compatibile cu cerinţele care se impun. În acest sens, în cel mai scurt timp vor demara lucrări de investiţie importante, reprezentate de un spital pentru animale de companie şi o biobază, destinate activităţilor didactice, clinice şi de cercetare. Dotările care le implică cele două obiective vor fi la standardele cerute de viitoarea evaluare. În acelaşi context, în prima jumătate a lunii octombrie, vor demara lucrările de reabilitare şi consolidare ale pavilionului de Anatomie Patologică, o disciplină de bază în pregătirea studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor şi a absolvenţilor în cadrul educaţiei continue. Pavilionul face parte din categoria clădirilor de patrimoniu, fiind construit în 1888.

– Aveţi o clinică veterinară dotată la standarde europene, este scumpă? Cine apelează la ea?

– Ca orice instituţie de învăţământ superior veterinar care desfăşoară o activitate curentă, facultatea noastră are în structura ei o clinică la serviciile căreia apelează proprietarii de animale de companie sau animale de rentă. Clinica constituie baza pregătirii practice a studenţilor din anii terminali. Aceasta a evoluat din punct de vedere al dotării şi al gestionării cazurilor, funcţionând asemănător clinicilor umane. Dispunem de bază materială modernă şi personal instruit, similare cu cele existente în clinicile europene, aspecte care ne plasează pe locul 1 în România. Taxele pe care le percepem sunt la limita inferioară, serviciile de calitate superioară pe care le oferim fiind astfel mai mult decât accesibile (o consultaţie, de pildă, costă 30 lei). La clinica noastră apelează proprietarii animalelor din toate categoriile, dominant fiind reprezentate animalele de companie.

– Cât numără corpul medical al clinicii?

– Sunt 7 clinici şi mai mult de 50 de colegi îşi desfăşoară activitatea după un program clar, permanent (24 ore din 24). Avem o linie de gardă directă în clinică şi una la domiciliu, reprezentată de medici cu titluri didactice superioare (conferenţiar şi profesor). Înregistrăm o medie de 80-100 cazuri pe zi.

– Ce oferă acum Facultatea de Medicină Veterinară?

– Oferă posibilitatea pregătirii teoretice şi practice a studenţilor la cotele cele mai înalte. Pregătirea teoretică este realizată de o bază materială diversă (săli de curs dotate modern, bibliotecă cu peste 180.000 de volume, bibliotecă virtuală care creează posibilitatea conectării cu alte biblioteci din lume etc.). Pregătirea practică se realizează atât in interiorul facultăţii (laboratoare şi clinici), cât şi în afara acesteia, respectiv în centre de practică arondate unităţilor de creştere a animalelor, abatoare, unităţi de prelucrare şi procesare şi în cadrul structurilor sanitar-veterinare teritoriale judeţene şi locale. Activitatea practică se desfăşoară după principii moderne, sub îndrumarea cadrelor didactice din facultate şi a reprezentanţilor unităţilor teritoriale (tutorii de practică). Importanţa majoră a practicii extramurale este relevată de contactul direct cu activitatea reală a unui medic veterinar şi responsabilitatea activităţii medicale pe care le are viitorul absolvent. Campusul facultăţii dispune de un cămin studenţesc cu peste 220 de locuri, reabilitat în vara anului trecut. Căminul în care s-au investit peste 10 miliarde lei vechi oferă condiţii dintre cele mai bune (camere dotate cu mobilier nou, internet, TV, oficii dotate cu plite electrice, cuptoare cu microunde, frigidere, maşini de spălat). Cazarea studenţilor este completată de căminele studenţeşti din campusul USAMV Bucureşti din B-dul Mărăşti 59. De asemenea, studenţii pot servi masa la cele două cantine. Cea din urmă a fost deschisă de curând şi a repus în circuit un spaţiu dezafectat, preţurile practicate fiind studenţeşti (un meniu complet costă între 10 şi 12 lei). Toate realizările anterior menţionate s-au realizat prin contribuţii de la bugetul de stat şi din venituri proprii.

– Ce înseamnă venituri proprii?

– Sunt resursele financiare realizate de către facultate, altele decât cele reprezentate de fondurile de la bugetul statului (alocaţiile bugetare). Cea mai consistentă resursă extrabugetară este generată de clinica universitară. Dacă în 2007 veniturile realizate din activitatea clinică erau de 3,5 miliarde lei vechi pe an, printr-un management eficient şi performant şi activitatea competentă şi meritorie a colegilor din clinici, veniturile se ridică la aproximativ două miliarde lei vechi pe lună. O altă sursă extrabugetară de venit este reprezentată de închirierea unor spaţii care nu au utilitate directă în procesul didactic, închirierea unor spaţii pentru întruniri, simpozioane etc.

foto Alice-Claudia Gherman