O veche reclamă spunea cu ceva ani în urmă: nu contează mărimea, ci contează isteţimea, nu contează că eşti mic, dacă te pricepi un pic. Ei bine, Ungaria nu este o ţară mare, nu are munţi sau mare, dar are un turism foarte bine dezvoltat, o Capitală cu o arhitectură de invidiat şi oferă servicii turistice de calitate la preţuri rezonabile care fac din ea o destinaţie turistică mult râvnită. Mulţi turişti români merg adesea la vecinii noştri spre a petrece câteva zile libere la Budapesta, Lacul Balaton, Gyula, Sziget etc. Din punct de vedere turistic Ungaria ne-a luat-o mult înainte, chiar dacă şi din partea ungară există interes turistic pentru România, iar turiştii maghiari apreciază munţii României, Delta, mânăstirile din Moldova. Care este secretul acestei reuşite l-am aflat de la Gáspár Bíró, Şef Birou Internaţional Network (Oficiului de Turism al Ungariei), în interviul următor.
„Permiteţi-mi să folosesc această ocazie spre a mulţumi turiştilor care ne-au vizitat, ne-a făcut plăcere să-i primim şi îi aşteptăm cu drag şi altă dată să mai vină cu prieteni şi mai mulţi“ – Gáspár Bíró, directorul Oficiului de Turism
al Ungariei.
– Care este reţeta după care Ungaria reuşeşte să atragă turişti din lumea întreagă?
– Reţeta pare simplă: luaţi o oală de atracţii, adăugaţi preţuri bune, servicii prompte. Se consumă la temperaturi potrivite, apa din bazin să fie caldă, berea rece şi nu invers, vinul să fie vechi, nu însă şi faţa de masă sau mobilierul din camera de hotel. Drumurile să fie bune, recepţionerul prietenos. Este bine ca staţiunea să nu fie departe şi, nu în ultimul rând, oamenii să fie prietenoşi, gazde bune. Dar hai să fim mai serioşi! Este nevoie de tradiţii în industria hotelieră, condiţii geografice, culturale, economice favorabile. Un atu absolut necesar: imaginea pozitivă a ţării pentru că produsul turistic este greu vandabil fără încredere. Bucătarul trebuie să fie talentat la marketing, să folosească materii prime de calitate, iar bucatele gustoase trebuie prezentate cu artă. Cam atât despre reţetă!
– Care este percepţia maghiarilor vizavi de oferta turistică din România, cât de receptivi sunt ei la această ofertă? (care sunt principalele atracţii pentru maghiari în România şi de ce?)
– Oferta turistică românească este cunoscută, mai ales cea din Ardeal, dar, de exemplu, printre amatorii de pescuit Delta este şi ea bine cunoscută şi iubită sau, pentru cei care preferă hoinăreală prin munţi, Retezatul este destinaţia mult dorită. Sunt foarte mulţi ciclişti care aşteaptă oferte speciale de acest gen. Pentru mânăstirile din Moldova mulţi trec munţii şi se întorc prin Cheile Bicazului. Marea Neagră, adică plajele, au fost şi ele îndrăgite, dar actualmente există oferte mai avantajoase pe piaţa noastră.
– Dar percepţia românească asupra ofertei turistice maghiare, ce preferă românii să viziteze în Ungaria?
– Românii vizitează Ungaria mai ales pentru posibilităţile de a petrece o vacanţă la o staţiune dotată cu aquaparc. Astfel de posibilităţi sunt foarte multe şi nu departe de frontieră. La o distanţă de numai câteva ore se găsesc mai multe zeci de oraşe bine dotate cu ştranduri. Bucătăria nu este foarte diferită aşa că se găsesc uşor felurile potrivite. Şi aceia care trec numai prin ţară se opresc pentru o zi sau, în general, mai multe, şi astfel vizitează Budapesta şi alte oraşe. Sunt zeci de mii de turişti români care admiră frumuseţile Budapestei participând la croaziera de noapte pe Dunăre. Dar sunt la fel de îndrăgite festivalurile culturale, de exemplu evenimentul Sziget sau Marele premiu Formula 1. Gastronomia şi vinul au şi ele evenimentele lor: vinul roşu denumit sânge de taur sau aszu de Tokaj sunt cunoscute de români.
– În afară de festivalurile dedicate vinului, se practică în Ungaria aşa-numitul turism vitivinicol? Adică, se pot petrece câteva zile la o cramă, participare eventual la cules?
– Aceste produse specifice sunt denumite hungaricum şi au un rol în formarea imaginii produsului turistic. Oficiul Turistic are rolul de a promova evenimentele relevante pentru turism, circa 3.000, adică trei mii într-un an în ţară. Începând din 2003 au fost organizate Drumurile vinului, cu participarea regiunilor viticole. Oficiul Turismului le promovează în ţară şi în străinătate, organizează degustări la târgurile la care participăm. Turoperatorii au diferite oferte legate de cultura viei şi vinului care pot apărea în materialele de promovare.
– Balaton este una dintre destinaţiile turistice faimoase ale Ungariei, care sunt reţetele de promovare pentru asemenea destinaţii?
– Lacul Balaton este una dintre principalele atracţii turistice din Ungaria care realizează aproape un sfert din numărul nopţilor de cazare – cam 20 de milioane de nopţi anual. Deci este o felie importantă a ofertei. Baza materială a fost modernizată, se construiesc şi în prezent noi locuri de cazare, mai ales de categorii superioare. O atracţie absolut nouă va fi circuitul Balaton Ring, unde în septembrie 2010 se va desfăşura Marele premiu moto al Ungariei. Dar lacul va rămâne totuşi locul preferat pentru familiile cu copii, pentru care este un loc ideal de odihnă şi relaxare.
– Ce ne puteţi spune despre Sziget (celebru în special pentru Festivalul de aici) ca destinaţie turistică? Ce rol joacă el în turismul maghiar şi cum e promovat?
– Pentru tineret, dar nu numai, festivalul Sziget este evenimentul de vârf al anului. Este o plăcere aproape de desăvârşită, un loc unde anul acesta au venit 384 de mii de vizitatori, şi care se apropie de limită. Pentru că Sziget înseamnă insulă şi, cu adevărat, festivalul este organizat pe o insulă a Dunării, nu departe de centrul oraşului. Şi dacă m-aţi întrebat, noi nu subvenţionăm evenimentul, îl promovăm, ca şi pe celelalte care au un folos turistic. Reprezentanţele noastre, 20 la număr, atrag atenţia celor interesaţi, posibili turişti, la toate mişcările care pot interesa un vizitator.
– Cum se vede România de la Budapesta ca destinaţie turistică?
– Pentru un turist maghiar, România poate oferi ceea ce nu se găseşte în Ungaria: munţi, schi, mare, o cultură care nu este foarte diferită, dar totuşi este puţin altfel şi, din acest motiv, pare interesantă. Aproape toată lumea a auzit de ciorbă şi mămăligă, de păstrăvi prăjiţi, de Castelul Peleş. Dar la fel a auzit şi de autostrada care ar fi bine să intre în circulaţie pentru că dorim să venim cât mai mulţi să vizităm ţara dumneavoastră minunată.
– MALEV este linia aeriană naţională a Ungariei, cât de implicată este această companie în ceea ce priveşte turismul înspre Ungaria şi dinspre Ungaria în România?
– MALEV se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi celelalte linii aeriene naţionale din lume: criza globală nu poate fi depăşită uşor. Are un rol primordial în ceea ce priveşte turismul din Europa occidentală, de nord şi din Rusia, dar mai puţin din România. Turiştii din ţara dv. sosesc pe cale rutieră, aproape toţi. Suntem pregătiţi să-i primim, Ungaria prin poziţia sa geografică centrală este obişnuită cu „drumeţii“ care vin la noi, avem aproape 40 de milioane de intrări anual, din care peste un sfert sunt turişti, care petrec cel puţin o noapte la noi.
foto arhiva Gáspár Bíró