A mai trecut  peste noi un noiembrie. Destul  de călduros şi fără zăpadă. Şi  a  mai  trecut   peste  noi  un  „Gaudeamus“,   cel   cu numărul 19. A fost un târg  mai lung şi mai larg pentru că lansările au început înainte  de 21 noiembrie şi au continuat şi după 25. Cu vizitatorii am stat  bine şi la această ediţie, despre cumpărători însă prefer să fiu mai rezervat…

Am fost tot timpul pe fugă  între  o strângere  de  mână  cu un  autor pe  care  nu-l  mai văzusem de un an şi o lansare a unui volum nou.  Nu  am reuşit  să scanez  târgul aşa cum mi-aş fi dorit.  Şi din această  cauză  am apelat şi la colegii şi prietenii care au putut aprecia la firul… mochetei un ultim  Gaudeamus înainte de… sfârşitul lumii…

Un lucru  însă  nu am putut să nu-l observ şi să mă  bucure: a sosit  momentul autorilor români. Din motive financiare – e mult  mai scump să cumperi un copyright, să traduci şi apoi să redactezi, să tipăreşti un volum – sau, pur   şi  simplu,  mirosind  valorile,   editorii români au  început să  publice   masiv  nume autohtone. Şi sunt  câteva  volume care mi-au atras  atenţia şi despre care îmi doresc  să am timp  şi spaţiu pentru a le prezenta. Mă gândesc,  în  primul rând, la  un  foarte  aşteptat roman al Florinei  Ilis, Vieţi paralele, lansat  cu ocazia  târgului şi aflat pe primul loc în topul vânzărilor de la Editura Cartea Românească.

Florina Ilis reconstituie, într-un  roman-document care sfidează legile timpului,  mai mult de 150 de ani din existenţa lui Mihai Eminescu – antumă şi postumă – din secolul al XIX-lea, pînă în prezent, aşa cum a fost ea trăită, consemnată, idealizată, maculată, imaginată. Viaţa,  boala şi moartea poetului continuă să fie un subiect actual de dispute, de întrebări fără răspuns, de teorii ale conspiraţiei. Poetul a fost un geniu? A iubit? A fost nebun? A existat Marea conspiraţie? A fost asasinat?

Într-un  efort dramatic  de a se apropia de adevăr, autoarea recurge la nenumărate  documente autentice, foi medicale de observaţie, surse apocrife, jurnale,  legende urbane, mărturii  ale contemporanilor, corespondenţă, manuscrise olografe, dosare şi note informative ale Siguranţei şi ale Securităţii, dezbateri aprinse în reviste de cultură, cotidiane şi bloguri, dar şi la jocul subtil al imaginaţiei. (din prezentarea de pe site-ul editurii)

Să nu uităm că un roman mystery & thriller, lansat  în 2011 şi semnat de George  Arion, atingea, e  drept, mai  puţin direct,  aceleaşi mistere legate  de viaţa şi dispariţia lui Eminescu. În  Fortăreaţa nebunilor, apărut  la Crime Scene, Andrei Mladin, personajul emblematic al lui George  Arion,  se întoarce după 20 de ani, iar pe copertă o frază  scurtă pune o etichetă clară cărţii: Cineva din umbră ne controlează mintea.

Şi acum,  o altă premieră – dintre multele de la Gaudeamus – primul roman semnat de Adrian Cioroianu, cu un  titlu  foarte  atractiv – mă întreb  dacă aparţine autorului sau departamentului  de   marketing-promovare de  la  Curtea Veche – Adulter  cu smochine şi pescăruş, în colecţia  Elixir. Şi grupul editorial Trei are o premieră – romanul… pentru adulţi Moarte subită, un  thriller după toate  regulile genului.

Cel mai bine vândut titlu de la Polirom, pe perioada târgului, a fost Toate bufniţele, semnat de Filip Florian. Dacă oamenii, toţi oamenii, s-ar sătura  într-o  bună  zi  de poveşti,  cred că sufletele s-ar usca, s-ar topi şi lumea ar arăta ca un  pustiu.   O  asemenea nenorocire n-o  să  se întâmple însă prea curând, nici săptămâna viitoare, nici la toamnă, nici peste o mie de ani, aşa glăsuieşte autorul.

 

Comunicare – Media

Ei bine, mult  aşteptatul volum al lui Ioan M. Bujoreanu a apărut. După 150 de ani de la prima apariţie, primul roman românesc de suspans, sau  cum  a declarat George  Arion  – prefaţatorul volumului – primul thriller românesc avant la lettre este  disponibil pentru cititorii  pasionaţi şi a fost lansat  la târg.  Mistere din Bucureşti  este  o frescă  a României de  la

1862 şi, fără  să vreau, mă  întreb  oare  cât de mult   s-au   schimbat moravurile noastre de atunci până acum? Vă las să descoperiţi cumpărând volumul.

În seria Crime Scene… numerotată, din nou autori români: Stelian  Ţurlea  cu  Martorul  şi cuplul VT Morogan semnând Departamentul prostituţiei. Un  alt  roman detectivistic, Lucia Verona,  Moartea zboară cu low-cost, din  seria inaugurată anul trecut  cu volumul Crima de la Jubileu. Aşadar, destule mistere pentru vacanţele ce urmează.

 

Început  şi sfârşit

Dacă  week-end-ul care  a precedat săptâmâna   târgului  a  debutat  cu  o  lansare  la Teatrul Odeon – volumul lui Radu  F. Alexandru, Teatru 7, ocazie la care s-au strâns toate  numele sonore  ale actoriei  şi regiei  din România, prima  zi  a  săptămânii  de  după Gaudeamus a debutat cu un eveniment la Palatul Şuţu din centrul Capitalei – prezentarea  publică a volumului Istoria jurnalismului din România. Enciclopedie cronologică, coordonat  de  Marian Petcu.  O  carte  mare   atât  la propriu (1.416 pagini, format A4, cartonată, peste  3 kg!), cât şi la figurat. Profesorul Petcu a… recunoscut că a lucrat  împreună cu  zeci de  colaboratori aproape  cinci  ani.  Cred   că şocul cel mai mare,  emoţia  aş zice, chiar, m-a cuprins, atunci  când  am  încercat  să pătrund în  holul  muzeului, acţiune aproape imposibilă din cauza  mulţimii de oameni care participau  la  lansare. Şi mai  emoţionat am  fost atunci  când  am  văzut tineri  studenţi cumpărând cartea,   strângând-o  la  piept   şi aşteptând cuminţi, la  rând, un  autograf. Şi uite-aşa, după aproape zece zile de plimbare printre cărţi  şi autori, parcă,  parcă  optimismul   începe   să-mi  răsară din  adâncul unei minţi   prea   obosite   de   scandaluri  politico-sociale, extrem de intens  mediatizate în toată media noastră de toate tipurile. Aşadar, citiţi, fraţilor…  vin sărbătorile şi aveţi timp.

 

 

Şi după  Apocalipsă ce-o să facem?

(literatura F&SF la Gaudeamus  2012)

Pentru mica, dar vesela comunitate de fani SF, un târg de carte – fie el Gaudeamus, fie Bookfest – înseamnă acea zi de sâmbătă în care se adună în jur  de  70  de  inşi  şi  se  mută cu  grămada din  stand  în  stand,  conform desfăşurătorului lansărilor  SF. Pentru  că,  dacă  sunt  atât  de  puţini  editori activi, îşi pot organiza lansările în aşa fel încât să nu ne călcăm în picioare unii pe alţii şi să facă totul în folosul cititorilor-fani.

|n nişa F&SF cititorii sunt fani. Asta presupune o mai strânsă legătură a lor cu editorii şi autorii, dar şi o mai mare responsabilitate din partea acestora din urmă, pentru  că fanii SF nu pot fi păcăliţi, ei ştiu exact ce cărţi se publică  în lume şi îşi doresc să le vadă şi în româneşte.

La Târgul de Carte Gaudeamus  din acest an, pe bulevardul  sefeului au defilat Tracus Arte (vineri şi duminică, pierzându-se astfel câteva zeci de participanţi), Tritonic, Millennium Books, Art, Nemira (sâmbătă).

Avanpremiera  a făcut-o  Tracus Arte, vineri, cu lansarea  noii colecţii de F&SF, coordonate de Cătălin Badea-Gheracostea. Colecţia se cheamă Bendis, iar volumul de vineri a fost Guerillă (sic!) în câmpul cu maci, de Radu-Ilarion Munteanu,  căruia  i-a urmat, tot vineri, romanul  Citadela de fier, de Adrian Buzdugan (în afara colecţiei SF, însă).

Sâmbătă au intrat în scenă actorii principali din ultimii ani. Tritonic a lansat ediţii noi ale volumelor Marilyn Monroe pe o curbă  închisă, de Dănuţ Ungureanu, şi Razzar, de Alexandru şi Ovidiu Pecican. Alături de ele, în rafturile editurii s-a găsit o noutate,  romanul Dacic Parc, de Bogdan Teodorescu. Aşa că pot  să mă  întreb  dacă  nu cumva la Tritonic s-a sunat  adunarea,  cu intenţia revigorării colecţiei de SF-fantasy-horror.

Millennium Books a venit cu titluri puţine, dar consistente:  un debut  de excepţie, despre  care se va vorbi mult şi multă  vreme de-acum  înainte, e vorba despre Narcisa Stoica şi romanul ei Taxidermie, o antologie  de Ştefan Ghidoveanu, Cele 1001 de scorneli ale moşului SF, poate cea mai bună antologie  de  SF românesc  din ultimii ani, un  volum  nou  (cu texte  vechi) de Michael Haulică, Transfer, şi noul  volum de  critică/publicistică semnat  de Cătălin Badea-Gheracostea,  Aducerea la zi. Lor li s-a adăugat cel de-al cinci-lea număr  al revistei Galileo, îndelung aşteptat de cititori.

O noutate a constituit-o Editura Paladin, un imprint al Grupului Editorial Art, care şi-a anunţat  ambiţiosul program  printr-o listă de 13 autori intraţi deja în portofoliul editurii. Printre ei, Arthur C. Clarke, China Miéville, Gene

Wolfe, Lois McMaster Bujold, Robert Silverberg, Michael Chabon ş.a. Primul volum al editurii, care s-a lansat la Gaudeamus, a  fost  O piatră  pe  cer, de Isaac Asimov, într-o nouă  traducere, semnată  de Horia Nicola Ursu. Urmează, până la finele anului, volume de Robert Holdstock (Mitago), Lois McMaster Bujold (Cioburi de  onoare)  şi  Arthur  C. Clarke (Oraşul şi stelele).

Fără îndoială, unul dintre momentele aşteptate cu sufletul la gură  de sefişti a fost lansarea editurii Anticipaţia, ca imprint al Nemirei, cu ediţia 2013 a celebrului Almanah Anticipaţia şi cu apariţia unei noi serii a revistei CPSF Anticipaţia. Noua editură a venit şi cu două volume, Antologia viitorului, de Henry Gee, şi Ştiinţa viitorului, de Max Brockman. Un program  care pare interesant,  coerent  şi bine direcţionat  pe publicul-ţintă. Ultimele lansări  ale Nemirei au  fost ale unora  dintre  cei mai buni  autori români de F&SF ai momentului: Liviu Radu – Armata moliilor, şi Marian Truţă – A doua venire.

Cu toate că nu a organizat un eveniment la târg, Editura Trei a oferit fanilor F&SF încă  trei titluri: Prefectul, de  Alastair Reynolds, Mileniu, de  John Varley, şi Războiul Z, de Max Brooks, toate în colecţia Epsilon, coordonată de Mihai-Dan Pavelescu.

|nchiderea  festinului F&SF a avut loc tot la standul Tracus Arte, cu ediţia a doua  a romanului  Anul terminal,  de  Florin Pâtea,  apărută în proaspăta colecţie Bendis.

După cum s-a văzut, plină de evenimente această ediţie de Gaudeamus. Două  imprinturi noi dedicate  literaturii F&SF, plus încă o colecţie. Iar CPSF Anticipaţia este cea de-a opta revistă de F&SF de pe piaţă, alături de Helion, Helion Online, Galileo, Galileo Online, SRSFF, Gazeta SF, Nautilus (şi fanii SF încă nu ştiu, dar în luna decembrie  va mai apărea o revistă, Argos).

Cum va arăta  anul SF 2013, cel de după sfârşitul lumii? Cu 9 reviste pe piaţă, cu aproximativ 60 de cărţi publicate, cu un târg de carte dedicat genului în primăvară, cu un festival în vară…

Ce e neclar aici? Apocalipsa din 2012? Fiţi, domnilor, serioşi! Avem treabă, avem de publicat reviste, cărţi, avem de scris…(Michael Haulică)

 

 

 

Poezie de la Sydney, proză din Japonia

Editura Minerva ne propune două noutăţi editoriale din zona românilor care trăiesc şi scriu în afara graniţelor ţării. Volumul Testament – Anthology of Modern Romanian Verse, ediţie bilingvă, este semnat, ca traducere,  de Daniel Ioniţă, profesor universitar la Sydney. Între poeţii traduşi  regăsim  nume sonore ale literaturii române contemporane, precum Ana Blandiana, Nora Iuga, Mircea Dinescu, Lucian Vasilescu, Daniel Bănulescu ş.a.m.d.

Al doilea volum propus, În numele câinelui, vine din Japonia şi este scris de Claudia Golea Sumiya, colaborator  al revistei Flacăra, printre altele. Chiar şi fapta reală care stă la baza acestui roman a fost subiectul unui reportaj publicat, în urmă cu doi ani, în revista noastră. „În numele câinelui povesteşte viaţa unui bărbat japonez care şi-a iubit atât de mult câinele, ucis într-o acţiune de ecarisaj, încât l-a omorât  pe  unul  dintre  responsabilii  hingherilor  din  Japonia,  un  oficial al Ministerului Sănătăţii, împreună cu soţia sa”, ne-a precizat

Claudia Golea Sumiya, cu prilejul lansării volumului, în cadrul Târgului de  carte  Gaudeamus.  „Ficţiune O, realitate  100%”, ne asigură  scriitorul Lucian Vasilescu, în prefaţa cărţii: „Cu toate acestea, prin scriitură, meşteşug  literar, decupaj,  montaj,  intervenţii din  off, Claudia izbuteşte un roman. Emoţionant. Despre care se poate  şi se va discuta. Care va fi preţuit   şi  contestat.  Dar  care  nu poate fi trecut, în nici un caz, cu vederea”. (L.P.)

 

Crime Scene

Vineri, 23 noiembrie,  a fost ziua unui trio didactic feminin de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, din Universitatea Bucureşti: Analiza discursului. Ipoteze şi ipostaze, volum aflat la a treia ediţie, de Daniela Rovenţa-Frumuşani, Introducere  în designul de presă  de Alexandra Bardan şi Mass Media şi gândire critică de Aurelia Ana Vasile.

Numitorul comun al celor trei lucrări, diferite prin subiect şi mod de abordare, poate fi rezumat în jocul de cuvinte „imaginea discursului şi discursul imaginii”, atât cuvântul, cât şi imaginea fiind vehicule pentru  o largă varietate de sensuri sau înţelesuri. Instrumentalizarea  celor două în mass media şi publicitate   apare,  în  prezent,  ca  o  tendinţă accentuată de  mediul  on-line,  ale  cărui  reguli  de funcţionare bulversează schemele mentale şi vizuale tradiţionale. De aceea, este poate mai important decât oricând, chiar şi pentru un simplu consumator de media, să poată citi cu uşurinţă printre rânduri, printre culori sau simboluri şi să nu se lase dominat de avalanşa vizuală gata să se reverse din ecranele omniprezente.

Lupta e strânsă: e „care, pe care”.

(Alexandra Bardan)

Taguri: nr. 12 / decembrie 2012 Tweet

Monday, December 17th, 2012 at 3:19 pm, CULTURA MASS-MEDIA, Home Cultura, RSS feed