„Panaceul Corina nu susţine actul medical, ca atare, ci arta vindecării, cum spunea Hippocrate. Şi aici lucrurile devin mai complicate, pentru că intervine şi harul, care nu poate fi învăţat în şcoli.“
Campania noastră Vindecători cu har se pare că e bună „de pus la rană“. Cititorii cu diverse probleme de sănătate ne caută la telefon, ne trimit scrisori sau mesaje prin mail. Se interesează de un terapeut ori altul, cer detalii despre tratament şi ne sugerează subiecte noi. În măsura în care putem, da, o facem şi pe asta. Drept exemplu, materialul de mai jos este realizat ca răspuns pentru dl Iustin Toţi, care ne-a rugat să ne interesăm despre Panaceul Corina, invenţia ploieşteanului Gheorghe Sârbu: „Sunt bolnav de gonartroză, am fost operat, dar boala, în loc să dispară, s-a agravat. Mi s-a spus că trebuie să mă operez din nou, dar n-aş mai face-o, aş opta pentru metoda dlui Sârbu. Vă rog să mă înţelegeţi, nu este puţin ca, la 40 de ani, să ajungi imobilizat“.
Un cocktail de medicină naturistă, paranormal, geometrie fractală şi câmp unificat
Ca să vorbesc cu Gheorghe Sârbu şi să mă primească la el acasă, unde are şi cabinetul, a trebuit să dau, fără să ştiu, fel şi fel de examene. Prima dată i-am scris un mail. Mi-a răspuns că el nu mai acordă interviuri, din principiu, că nu are o părere bună despre ziarişti. Nivelul lor de înţelegere cică ar fi destul de redus. Dar, totuşi, să-i dau un telefon. L-am sunat, am trăncănit vrute şi nevrute, apoi, într-un final, a acceptat să ne întâlnim. Spre sfârşitul documentării mi-a explicat şi de ce. M-a psihanalizat la telefon, pentru că vocea spune foarte multe despre un om. Şi mi-a cântărit cuvintele, de unde a dedus că nu sunt „chiar aşa de proastă“. Zis şi făcut, hai la Ploieşti! Oraş frumos, plin de cafenele. Ca să ne învârtim noi, din una în alta, până am nimerit-o pe aceea unde ne aştepta subiectul. Şi unde au urmat, evident, alte „probe“.
Vreo două ore de literatură comparată, medicină, filosofie, pictură, pizza, răcoritoare, răbdare şi tutun. Şoferul nostru a ieşit din asta mult mai „stors“ decât după o sesiune de-a lui de examene, de la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale. Fotoreporterul şi subsemnata ne-am străduit să părem cât mai intelectuali. În fine, ne-am împrietenit. Gheorghe Sârbu e chiar un personaj fascinant. Dacă nu-l agasezi cu prea multă prostie, incultură şi prost gust. Chestii care lipsesc cu desăvîrşire din viaţa, casa şi cabinetul lui. Unde, cam pe ocolite, da’ am ajuns. Nimic spectaculos, doar o încăpere curată şi primitoare. Calculatorul, acvariul cu peşti feng-shui, câteva picturi, ale lui şi ale soţiei, o bibliotecă de la Proust şi Heidegger în sus. Şi, bineînţeles, doze din Panaceul Corina, închise într-un dulap. Aşa că a venit momentul să ne lămurim ce este, de fapt, leacul ăsta miraculos. În variantă scurtă, e un unguent. Dacă o lungim, ca să înţelegem, cât de cât, e o alchimie. Prin care Gheorghe Sârbu susţine că vindecă aproape orice boală: „După 42 de ani de studiu şi cercetare aplicată, am descoperit un preparat natural oferit de alchimie. Este vorba de Panaceul Corina Oxiopatia – Sistem de Terapii, un unguent care vindecă o gamă largă de afecţiuni, de la diabet, gonartroză, adenom de prostată, până la tuberculoză, fibrom uterin sau leucemie. În preparatul ca atare se întâlnesc, în mod fericit, medicina naturistă, paranormalul, geometria fractală şi câmpul unificat“.
„Am fost şi cercetător şi cobai, în acelaşi timp“
„Certificatul de naştere“ al Panaceului Corina datează din 13 mai 1960. Cu un an în urmă, un tânăr de 19 ani, Gheorghe Sârbu, muncitor la Fabrica de geamuri Scăieni, a avut un accident în urma căruia s-a ales cu o pareză facială dreaptă. Internarea în spital, tratamentul şi recuperarea nu au dat rezultate. Aşa că bolnavul nostru a dat-o pe plante. Şi cum la vremea aia nu se prea auzise de medicină alternativă, pe la noi, n-a avut decât să se descurce singur. A umblat pe coclauri, a adunat fel şi fel de buruieni, le-a testat una câte una, apoi a făcut combinaţii. Destul şi bine că într-o zi, din întâmplare, deşi nimic nu e întâmplător, după cum îi place să spună, acum, a nimerit un leac miraculos: „Am dat peste o plantă care creşte pe coamă de munte. Mi-a plăcut cum arăta, are, aşa, un fel de prestanţă. Şi nişte flori de un alb murdar, care îi dau un aer sexi. Am procedat ca Baba Rada, adică am tocat planta, am amestecat-o cu ceva şi am lăsat-o la macerat trei săptămâni. Apoi am testat-o pe mine. Mi-a crescut penisul, ceea ce era de bine. Pofteam la fete dar, cu pareza din dotare, nu aveam trecere. Tratamentul mi-a asigurat un succes de noapte, ca să zic aşa. Pe lumină, însă, nu mai eram dorit. După un timp, unguentul m-a scăpat şi de paralizie. Mi s-a părut miraculos, aşa că am început să mă întreb dacă nu cumva se pot vindeca şi alte boli. Am studiat tratamente alopate şi naturiste, am comparat, am analizat, am simplificat. După ani de cercetare şi experienţe, în care cobaiul am fost eu, în principal (m-am vindecat şi de tuberculoză, de pildă), apoi soţia şi prietenii care au avut încredere în mine, am ajuns la alchimia care face ca Panaceul Corina să vindece şi cancerul“.
„Mi-aş dori ca Panaceul Corina să fie integrat în sistemul sanitar“
Unguentul, ca atare, se obţine destul de simplu. Gheorghe Sârbu nu ne poate spune reţeta întocmai, pentru că e invenţie şi trebuie protejată: „Am o instalaţie de obţinere a panaceului, adusă din Canada. E din inox, dar trebuie să o schimb o dată la doi ani, pentru că scot concentraţie maximă, esenţă, şi e atât de puternică încât roade îmbinările. Dacă pierd un miligram, e grav! Panaceul nu are termen de garanţie, e ca vinul, cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun. Acel ceva care îl pun în compoziţie, ca să reziste în timp, mă costă enorm. Şi mai mult, însă, plătesc pentru traducerea tratatelor de ultimă oră, fiindcă nu ştiu limbi străine. N-am putut să le învăţ chiar pe toate, de unul singur, fără şcoli. Am terminat doar liceul, în rest am mers pe cont propriu, şoarece de bibliotecă. În vremurile acelea, mama a fost declarată chiabură, de unde mi s-au tras tot felul de tinichele. Am mai scris şi împotriva regimului, aşa că eram dat afară, sub diverse pretexte, de la orice loc de muncă. Am trecut şi prin puşcărie, pentru nu ştiu ce delapidare inventată. Soţia mea, inginer agronom, a muncit pe brânci, săpa cu ziua, pe la alţii, să avem nenorociţii ăia de bani ca eu să-mi pot continua cercetarea. Acum am o pensie de 465 de lei, iar pacienţilor nu pot să le iau mai mult decât au. Preţurile de pe website sunt doar orientative. Dacă omul e bolnav şi nu are 200 de euro, doar n-o să-l las să moară! Partea proastă este că eu am, deja, 68 de ani, mă apropii de plecare şi ar trebui să pregătesc pe cineva să poată pune diagnosticul alchimic şi să preia tratamentele. Mi-aş dori ca Panaceul Corina să fie integrat în sistemul sanitar. Dacă s-ar produce la scară industrială, nu ar costa mai mult de 50 de dolari o doză pentru o afecţiune gravă, gen cancer, în fază terminală. Nişte companii importante, din străinătate, mi-au oferit sume fabuloase pentru preluarea panaceului. Eu vreau să-l las statului român, pentru două pensii decente, din care să putem trăi, eu şi soţia, şi nimeni nu mă bagă în seamă“.
„Tratamentul activează cei şapte centri de energie vitală“
Gheorghe Sârbu consideră că boala este o problemă foarte intimă. Face programările în aşa fel încât, în cabinetul lui, niciodată un pacient să nu se suprapună cu un altul. Fiecare caz este confidenţial, aşa că nici vorbă să asistăm la consultaţii sau să scriem despre vreunul. Drept urmare, nu ne rămâne decât să vă spunem ce aveţi de făcut dacă doriţi să apelaţi la Panaceul Corina. În primul rând, trebuie să intraţi pe site-ul www.sarbu.ro şi să citiţi cu atenţie toate detaliile legate de acest tratament. Apoi luaţi legătura cu Gheorghe Sârbu, pe mail-ul sau la telefoanele afişate: „Omul trebuie să-mi spună pentru ce boală vine şi să-mi aducă analizele medicale şi trimitere de la medicul de familie sau de la un specialist. La data şi la ora programate, stăm de vorbă, îl analizez, îl consult. Pe mine mă interesează alţi parametri decât în medicina alopată. Cum ar fi rezistenţa organismului, pentru că trebuie să dozez compoziţia unguentului funcţie de tensiune, inimă etc. Sau starea glandei pineale, care poate fi leneşă sau chiar scoasă din funcţiune. Cantitatea panaceului o stabilesc funcţie de afecţiune. Pentru afecţiuni cu tratament local, cura durează cam o lună şi jumătate, cu trei săptămâni de pauză. Pentru un tratament mare, care ţinteşte mai multe boli, dintre care una terminală, avem nevoie de şapte luni, cu o pauză de trei luni şi jumătate. Fiecare pacient primeşte o metodă cadru, cu toate detaliile necesare. Mă asigur că a înţeles-o, dar, la nevoie, mai vorbim şi la telefon“.
Probabil că ar mai trebui să spunem şi cum anume „lucrează“ Panaceul Corina asupra bolilor în cauză. Dar, fiind vorba de o combinaţie alchimică între medicina naturistă, paranormal, geometrie fractală şi câmp unificat, explicaţia devine mult prea complicată pentru cititorul neavizat. Aşa că este rândul nostru să-l supunem pe Gheorghe Sârbu la o „probă“, de simplificare a lucrurilor, pe înţelesul tuturor: „Tratamentul activează cei şapte centri de energie vitală, fapt care face posibilă transformarea energiei negative în energie pozitivă, pusă la treabă. În acest timp, lucrează doar panaceul şi centrii de energie vitală, organismul fiind un simplu martor. După tratament, centrii se închid şi organismul îşi reia activitatea lui obişnuită. Mai simplu de atât nu pot să spun!“
foto Octavian Tibăr