„Trei cetăţeni moldoveni au fost salvaţi de la moarte după ce au fost extraşi dintr-un container marţea trecută, într-un port belgian. Procuratura belgiană a stabilit că ei au fost încarceraţi în această cutie metalică în Italia, pentru a ajunge în Irlanda. Cineva, într-o italiană defectă, a declarat că moare într-un container, după care linia s-a închis, au declarat salvatorii pentru presa belgiană.“ (Ziarul de gardă, 28 iulie 2005)

„În octombrie 2005 numărul cetăţenilor moldoveni care au emigrat ilegal în Anglia era de 10.000. În 2007 de 14.000.“ (România liberă); „O reţea ilegală de imigraţie a fost arestată în noiembrie 2008 pentru că a adus în Marea Britanie peste 3.500 de imigranţi” (ziare.com); „22 de imigranţi moldoveni au fost înghesuiţi într-un TIR cu destinaţia Ungaria.“ (Obiectiv de Suceava)

Ştiri care umplu ziarele şi jurnalele tv, devenind seci şi lipsite de interes pentru că nu ne afectează, pe foarte mulţi dintre noi, direct. Constantin Cheianu miroase potenţialul dramatic al unor astfel de întâmplări şi reconstituie, ca într-un veritabil studiu de caz sociologic, poveştile a trei imigranţi, asigurându-ne că piesa În container, montată la Teatrul Odeon, se bazează doar pe fapte reale. Igor, Sergiu şi Viorel se întâlnesc într-un hotel din Belgia şi îşi povestesc unul altuia încercările, eşuate cele mai multe dintre ele, de a evada către o viaţă pe care o sperau mai bună. Lipit cu scotch sub un TIR, mergând uneori zeci de kilometri pe jos, înotând în ape îngheţate, aşezaţi pe roata de rezervă sau sub căptuşeala banchetei unui TIR. Umilinţele de la graniţă atunci când erau prinşi. Trădările confraţilor sau ale ţiganilor pentru sume mici de bani. Întoarcerea acasă şi reînceperea aventurii unei noi imigrări.

Acum îşi caută paşaport lituanian şi învaţă câteva cuvinte în lituaniană pentru a putea păcăli vameşii la următorul hop al drumului către Irlanda. Dialogul dintre cei trei este dinamic, şirul întâmplărilor triste este îmbogăţit dramaturgic prin inserarea unor momente de un comic amar, absurd uneori, dar eliberator pentru cele trei caractere temătoare, neîncrezătoare, care fură şi şantajează pentru a-şi duce la capăt visul.

Se simte nevoia, în cele 90 de minute petrecute la Odeon, de mai multă căldură, de sentimentul că nu suntem martori ai unui reportaj, ci ai unei piese „documentar“ în care momentele calde sunt necesare pentru a da veridicitate si complexitate unui univers. Acesta este probabil scopul creării unui personaj care întruchipează pe mama unuia dintre imigranţi, însă în doar două scurte momente în care Irina Mazanitis apare pe scenă, problema nu se rezolvă.

Unele ştiri din ziare depăşesc limitele posibilului şi ale veridicului, suprapunându-se pe ficţiune. Şi, uneori, ştirile se transformă într-o piesă de teatru.

În container, de Constantin Cheianu, regia Cristian Ban, scenografia Cristina Milea, cu Marius Damian, Gabriel Pintilei, Irina Mazanitis, Relu Poalelungi, Mihai Smarandache, Dimitrii Bogomaz, Teatrul Odeon, premiera 21 noiembrie 2009.

Taguri: nr. 12 / decembrie 2009 Tweet

Thursday, December 10th, 2009 at 11:07 am, CULTURA MASS-MEDIA, RSS feed