taking methadone with tramadol tramadol 50mg snorta tramadol flashback

modafinil price pharmacy provigil cost provigil dosage recommendations

quadrado da soma de dois termos wikipedia buy soma online exercicios de soma de logaritmos

taking 30 tramadol a day buy tramadol does tramadol relieve inflammation

valium down et tube diazepam 5mg will valium slow heart rate

how is ambien metabolized ambien for sale does ambien increase your heart rate

tramadol schedule iv states tramadol 50mg will tramadol cause depression

soma probation drug test buy soma how to get soma out of system

tramadol portugal buy tramadol online tramadol gotas precio chile

will tramadol make you lose weight tramadol 50mg long term tramadol abuse

CULTURA MASS-MEDIA

„Iubesc cărțile. Nu doar poveștile conținute în ele, ci și obiectul fizic!“

May 10th, 2010, com Comenteaza

În exclusivitate pentru Flacăra, Charles Ardai, un american „3 în 1” povestește despre secretele unei edituri de succes, despre viitorul cărților pe hârtie și despre visul său secret.

Cine este Charles Ardai? Om de afaceri, editor (proprietar al Hard Case Crime) și… 3 scriitori – Charles Ardai, Richard Aleas și Gabriel Hunt? Toți într-unul! De ce atât de multe identități?

În 2001, când Max Phillips și cu mine am avut ideea de a fonda Hard Case Crime, visam că fiecare ar trebui să scrie cărți în acest stil (hard-boiled – n.r.). Ne născusem prea târziu pentru a publica în marile imprinturi pulp ale anilor ’40 sau ’50, așa încât aceasta ar fi fost singura șansă de a o face. Dar am simțit că trebuia să separ identitatea mea de editor al seriei de cea de autor al seriei – de aceea s-a născut „Charles Ardai”. (O anagramă a numelui meu real – Richard Aleas / Charles Ardai – se pronunță „Alias”, ceea ce înseamnă „nume fals” (pseudonim) în engleză. Există o lungă tradiție pulp în a scrie folosind pseudonime. Lawrence Block a scris ca Paul Kavanagh, Sheldon Lord, Chip Harrison și Andrew Shaw. E notoriu că Donald Westlake a semnat ca Richard Stark și mai puțin cunoscut ca Tucker Coe și Alan Marshall. Evan Hunter a scris ca Ed McBain și nici măcar „Evan Hunter” nu a fost numele său de botez, ci Salvatore Lombino. Astfel am considerat că ar fi simpatic să scriu sub pseudonim chiar și eu. Am semnat primele mele patru romane cu trei nume diferite și asta mi-a creat o mare plăcere. Pare ca un joc, un set de identități diferite pe care le pun și le dau jos ca pe măști.


Cum este viața unui editor care publică volume pe hârtie? Mai există un viitor pentru asta?

Iubesc cărțile. Nu doar poveștile care sunt conținute în ele, ci chiar obiectul fizic. Îmi place să le țin în mâini, îmi place să le port cu mine, îmi place să mă uit la ele pe un raft. Îmi place mirosul lor. Nu am același sentiment pentru cărțile digitale pe care le citești pe un ecran. Deci sper foarte mult că există un viitor pentru cărțile pe hârtie. Au supraviețuit sute de ani, vreau să cred că nu vor dispărea acum. Realizez că apare o nouă generație care se obișnuiește să facă orice pe un ecran de computer – dar așteaptă până mor bateriile, până ecranul se stinge sau curentul se oprește din cine știe ce motiv. Cărțile tale vechi încă „lucrează” în momentele grele – în cele mai critice sau nefericite situații poți lua o carte și poți citi. O carte poate supraviețui războiului sau foametei sau suferințelor. O carte electronică? Nu neapărat. În consecință, duc mai departe această meserie de modă veche, sperând că vor mai fi cititori pentru asta. Și pentru timpul ce vine încă pare că mai sunt.


Care este visul secret al lui Charles Ardai? O carte, o casă, un contract, altceva? Următorul proiect?

Iubesc filmele și iubesc televiziunea – a fost un vis al meu, o vreme, să am ocazia să scriu pentru Hollywood. Chiar dacă ai auzit tot felul de lucruri înfricoșătoare despre cât de neplăcut este să muncești pentru Hollywood… e ceva ce mi-am dorit întotdeauna. Și anul acesta am, în fine, șansa, pentru că un serial tv numit HAVEN intră în producție. Este bazat pe cartea pe care Stephen King a scris-o pentru Hard Case Crime, iar eu sunt scenaristul și producătorul filmului. Este o experință teribilă și, cine știe, poate este începutul unei noi cariere în lumea filmului.


Care este rețeta secretă a reușitei unei edituri de mystery & crime?

Secretul este de a publica volume pe care lumea iubește să le citească lună după lună… Pare simplu, dar nu e. E destul de greu să găsești chiar și o singură carte bună, darmite zece sau douăzeci pe an. Iar cărțile nu trebuie să fie numai foarte bune ca stil, ele trebuie să fie consistente ca acțiune – trebuie să aibă aproximativ aceeași abordare ca personaje și poveste, astfel încât un cititor să aibă deja o imagine despre conținutul cărții chiar din momentul în care o cumpără. Dacă una dintre cărțile tale este un roman polițist, iar următoarea este un roman de dragoste și următoarea un SF și următoarea o carte de bucate, cititorul nu va reveni la raftul tău pentru că nu va ști ce ar putea găsi luna viitoare. Dar dacă în fiecare lună editezi romane polițiste excelente, cititorul va înțelege că editura ta este cea de la care trebuie să cumpere dacă îi plac romanele polițiste. Acesta este secretul longevității și succesului de la Hard Case Crime: noi publicăm un singur gen, dar facem acest lucru extrem de bine, iar cititorii de oriunde din America știu că dacă își doresc cea mai bună ficțiune mystery & thriller, Hard Case Crime este locul unde o vor găsi. E lume care ne spune: „Citesc orice carte care are sigla Hard Case Crime pe cotor!” Astfel știm că am reușit: cititorii asociază calitatea numelui nostru.


Știi ceva despre autorii români?

Din nefericire, nu știu prea mult – familia mea este din acea parte de lume (părinții mei au venit din Ungaria în 1956), dar nu am citit prea mulți autori români. Bineînțeles, orice student, chiar și în America, știe despre Ionescu. Dar mai mult de atât, nu-mi amintesc să fi citit volume integrale de autori români. Sunt sigur că am citit schițe sau poeme traduse, de-a lungul anilor, dar nu volume întregi.


Cum este viața lângă un autor de fantasy? Tu sau ea amestecați poveștile undeva între fantasy și crime?

Da, soția mea, Naomi Novik, este un scriitor de succes de romane fantasy – seria Temeraire, care cred că este publicată în România de Nemira. Este o mare plăcere să lucrez cu ea. Împărțim o încăpere și scriem cărțile noastre la mai puțin de trei metri unul de celălalt. Discutăm despre firul epic al fiecăruia și citim unul altuia ceea ce scriem. Nu am colaborat încă într-o poveste care să amestece fantasy și crime, dar cândva poate că o vom face. (E probabil un lucru bun că volumele pe care le scriu eu sunt atât de diferite de cele ale ei. Astfel nu suntem deloc în competiție. Dacă aș scrie o carte despre dragoni, nu știu dacă ar fi o idee chiar atât de bună…)


Un mesaj pentru cititorii români?

Vreau să vă spun mulțumesc pentru că ați cumpărat și citiți cărțile mele. Ca scriitor, vrei ca vorbele tale, personajele tale, poveștile tale să ajungă la cât mai multă lume, în pofida barierelor de limbă sau geografie. Și sunt foarte recunoscător pentru șansa de a vedea cuvintele mele traduse într-o nouă limbă și astfel să ajungă la noi cititori care nu ar fi avut altfel cum să se bucure de ele. Sper să vă bucurați de ele – dacă da, mi-am îndeplinit misiunea.


Richard Aleas

Este pseudonimul lui Charles Ardai, născut în 1969, editor și scriitor. Este cunoscut ca director general executiv al companiei Juno, furnizoare de servicii de internet și ca director și fondator al editurii Hard Case Crime, specializată în romane polițiste.

S-a născut în New York, fiind fiul a doi supraviețuitori ai Holocaustului. |ntr-un interviu acordat postului național de radio, Ardai spunea că poveștile pe care le-a auzit de la părinții săi atunci când era copil erau cele mai înspăi­mântătoare cu putință și i-au dat impresia că un punct mic de lumină era înconjurat de foarte mult întuneric. El recunoaște că acele povești i-au influențat creația și capacitatea de a-și impregna personajele cu suferință.

Ardai este autorul volumelor de nuvele The Return of the Black Widowers, Great Tales of Madness and the Macabre și Futurecrime.

Romanul Fabrica de păcate (Little girl lost) a fost publicat în 2004 și a fost nominalizat pentru Edgar Allan Poe Award și pentru Shamus Award, al doilea roman al său, Songs of Innocence (Final Exit, în ediția română), a câștigat Shamus Award pentru cel mai bun roman al anului.  Fabrica de păcate a apărut în noiembrie 2009 la Editura Crime Scene. Romanul Final Exit a fost publicat în ianuarie 2010.

Alte volume publicate: Fifty-to-One în 2008 și Hunt Through the Cradle of Fear în 2009.

http://www.hardcasecrime.com/about.shtml

Taguri:

Comenteaza