Un personaj care să scrie despre autorul său? De ce nu, dacă, uneori, relaţiile dintre cei doi depăşesc spaţiul ficţiunii.
Presa „pe fază” la aceste întâlniri: „Viaţa liberă”, „Vremea nouă”, „Info Tecuci”
L-am însoţit pe George Arion, autorul care mi-a dat viaţă, într-o călătorie pe meleagurile sale natale, unde şi-a lansat cel mai recent roman, Fortăreaţa nebunilor. Am vrut să-l văd cum se descurcă atunci când e printre oameni si cum le vorbeşte. Si la Tecuci – unde s-a născut – şi la Bârlad – unde a urmat primele clase si a învăţat să citească – si la Galaţi, oamenii l-au înconjurat cu o simpatie deosebită. M-a uimit numărul mare al celor dornici să-l cunoască. La Casa de cultură şi la Colegiul Naţional „Spiru Haret” din oraşul lui natal, la Biblioteca „Stroe Belloescu” din Bârlad, la Biblioteca „V.A. Urechia” din Galaţi, sălile care au găzduit întâlnirile au fost neîncăpătoare. Au fost de faţă poeţi, prozatori, jurnalişti, reprezentanţi ai autorităţilor locale. Printre ei – Vasile Ghica, Dionisie Duma, Ionel Necula, Eleonora Stamate, Viorel Burlacu, Gruia Novac, Ilie Zanfir, Angela Ribinciuc, Cezara Mironică. I s-au pus multe întrebări, a răspuns emoţionat, dar cu o francheţe care i-a cucerit pe cei prezenţi. N-am fost gelos pe succesul lui – deseori a fost pomenit şi numele meu, ca un alter-ego al scriitorului. N-a negat că mi-a împrumutat unele dintre trăsăturile sale fizice, de comportament şi limbaj. Dar uneori l-am simţit stânjenit de suprapunerea, până la confuzie, cu mine, eroul său, susţinând că Andrei Mladin este doar o proiecţie ideală a sa. O afirmaţie care mi-a făcut multă plăcere, aşa că îl voi mai însoţi şi la alte lansări de carte. Cu o condiţie: aceea ca tot eu să fiu personajul principal al naraţiunilor.
text Andrei Mladin
