Relaxarea de la începutul anilor ’90 din România a atras atenţia tuturor structurilor mafiote italiene care suferiseră grave pierderi în anii ’80 în Italia. Marele proces deschis de judecătorul Giovanni Falcone l-a trimis după gratii pe unul dintre şefii mafiei italiene, Totto Riina, şi l-a transformat pe celălalt lider al celei mai temute organizaţii criminale, Bernardo Provenzano, într-un fugar. Erau vremuri tulburi, iar căderea „Cortinei de Fier” a fost de bun augur pentru organizaţii ca Sacra Corona Unita, Cosa Nosba, N’dargheta sau Camorra. Mafioţii italieni au început să vină rând pe rând în România. Unii pentru a se ascunde de condamnările din ţara lor, alţii pentru a face afaceri cu banii murdari.Vreme de câţiva ani, autorităţile de la Bucureşti habar nu au avut de afluxul de infractori din peninsulă. Primul nume sonor arestat şi expulzat a fost Marco Candio di Lerhia, născut în 1957, un membru al Cosei Nostra. La momentul respectiv, SRI a motivat decizia prin faptul că italianul ar fi încercat să creeze o reţea infracţională în România. El era urmărit de Tribunalul din Catania pentru asociere la organizaţii criminale, trafic cu armament, atentate şi sechestrări de persoane, omucideri, trafic de stupefiante, furturi, proxenetism, extorcări de fonduri şi pentru spălarea unor mari sume de bani.
In aceeaşi perioadă, Antonio di Gabrielle, 43 de ani, a fost identificat şi declarat indezirabil de autorităţile române. Di Gabrielle face parte din clanul Alfieri, fracţiunea extremist-teroristă a Camorrei. El s-a stabilit în România în 1993, sustră- gându-se urmăririi penale a autorităţilor italiene pentru comiterea unor infracţiuni în domeniul financiar-bancar şi pentru acte extrem de violente.
Di Gabrielle îşi stabilise cartierul general în Covasna şi folosea mai multe firme pentru spălare de bani, infracţiune care la jumătatea anilor ’90 nici nu era măcar cunoscută.
Anul 1998 a cutremurat capitala României printr-o crimă abominabilă. Poliţia şi serviciile secrete au stat cu sufletul la gură vreme de mai multe săptămâni înmărmurite de faptul că italienii importaseră la Bucureşti metodele lor tradiţionale. Nicola da Palma, un membru de mâna a treia al mafiei din Italia, a fost ucis cu mai multe lovituri de cuţit. Ipoteza unui jaf a fost înlăturată deoarece mai multe bijuterii şi o carte rară în valoare de trei milioane de euro au fost găsite în casă neatinse de asasini. La scurt timp s-a vehiculat zvonul că da Palma a fost omorât de mafia rusă.
La scurt timp de la moartea italianului, doi membri ai mafiei au fost arestaţi, probabil din cauză că poliţiştii români au vrut să facă o demonstraţie de forţă.
Sicilianul Alfio Romeo făcea parte din grupul care a pus la cale asasinarea judecătorului Giovanni Falcone, cel mai puternic adversar al mafiei. La fel ca alţi colegi, Romeo s-a refugiat, după aruncarea în aer a magistratului, în Germania, unde a stabilit relaţii cu mai mulţi români. Aproape în acelaşi timp, Paolo Gianfelici a fost arestat la graniţa cu Ungaria. El era un cunoscut escroc italian care înşelase firme importante pozând în general NATO care le vindea maşini uzate ale Alianţei Nord- Atlantice.
La aproape un an de la aceste arestări, pe 27 februarie 1999 Marzio Bartesaghi a fost arestat la Bucureşti în baza unui mandat internaţional de urmărire emis de Interpol. Italianul, care la momentul respectiv avea 38 de ani, era condamnat la aproape 11 ani de închisoare de un Tribunal din Como pentru traf ic de stupefiante şi armament.
<
In 1999 arestarea în Brazilia a italianului Roberto Grillo a şocat o mulţime de oameni din Bucureşti. Macaronarul era proprietar al mai multor cazinouri în Bucureşti şi nimeni nu ştia că el este căutat de aproape doi ani de autorităţile de la el din ţară. După arestare s-a aflat că Grillo lucra pentru familia mafiotă ita I iană Santapeola şi pusese bazele unei reţele de traficanţi care cumpărau cocaină din America de Sud plătind cu armament.
In aceeaşi perioadă, Vicenzo Sponto a fost arestat la Constanta pentru trafic de stupefiante. Italianul işi stabilise domiciliul in Constanta acum opt ani, c~nd s-a căsătorit cu o rom~ncă şi şi-a infiintat o firmă.
Pe 9 iunie 2000, in celălalt colt al ţării, la Arad, cădea Carmelo Sebastiano. Acesta era un asasin al organizaţiei Cosa Nostra. în Arad, mafiotul a făcut afaceri cinstite. El a participat chiar la o privatizare organizată de Fondul Proprietăţii de Stat şi nimeni nu părea să fi realizat cine este de fapt. <
In anul 2002 presa a aflat o informaţie care a cutremurat scaunele de piele ale mai-marilor de la SRI, SIE şi Poliţie. Anchetatorii italieni anti-mafie ceruseră in repetate r~nduri oficialilor de la Bucureşti informaţii cu privire la activitatea din România a unor infractori coordonaţi chiar de Bernardo Provenzano, legendarul don al mafiei care la ora respectivă era urmărit internaţional de 35 de ani.
Giuseppe Mattina a fost arestat in 1997 in Italia, fiind acuzat că este aghiotantul lui Pietro Aglieri, omul care transmitea ordinele lui Bernardo Provenzano către Cosa Nostra. Mattina şi Aglieri sunt suspectaţi că au participat la uciderea lui Paolo Borselino (n.r. – adjunct al judecătorului Giovanni Falcone, Borselino a participat activ la „Marele Proces” in urma căruia Bernardo Provenzano şi Totto Riina au fost condamnaţi).
Celălalt asociat al lui Brener din România, Antonio Fontana, provenea tot din zona lui Provenzano, fiind omul pe numele căruia au fost găsite şi puse sub sechestru mai multe sume de bani care in realitate aparţineau şefului mafiei.
Giacinto Scianna, alt prieten al mafiotului român, este, conform anchetatorilor din Italia, un membru marcant al familiei mafiote Bagheria. El a fost arestat in 1996 pentru fraude cu fonduri publice.
Scandalul a fost cu at~t mai mare cu c~t s-a dovedit că autorităţile de la Bucureşti ignoraseră total solicitările italienilor de a verifica atent mişcările mafiei in România. După ce informaţiile au fost făcute publice, banii Cosa Nostra s-au retras uşor din România şi nimeni nu a avut de suferit.
<
La scurt timp după ce oamenii lui Bernardo Provenzano incepeau să işi lichideze afacerile din România, un peştişor mai mic era arestat la Timişoara. Poliţiştii l-au ridicat, pe data de 14 mai 2002, pe Giuseppe Gazzao, un traficant internaţional de ţigări. Bărbatul era căutat in baza unui mandat internaţional de arestare şi a fost ridicat direct din patul amantei. Gabriela Sechereş era de multă vreme iubita mafiotului şi infiinţase cu el o firmă care se pare că masca activităţile criminale ale mafiei.
Un alt italian implicat in activitatea organizaţiilor criminale, arestat la noi, este Liberato Marcantuono. Membru de m~na a doua a Camorrei, el a fost ridicat in Italia şi acela a fost momentul in care şi Poliţia Română a aflat despre ocupaţiile sale. P~nă in momentul in care Marcantuono a fost arestat de oamenii legii din peninsulă, serviciile de informaţii de la noi nu ştiau dec~t că acesta ar fi venit in România pentru a organiza adevărate orgii sexuale cu prostituate. Unul dintre asociaţii săi a povestit poliţiei că prin patul italianului au trecut c~teva sute de femei in cei c~ţiva ani in care a făcut afaceri in România.
Fabrizio Tincati a fost arestat in 2002 in Lombardia, cu 24 de kilograme de her roină in portbagaj. Poliţiştii italieni au avut mai multe informaţii cu privire la activitatea sa. C~nd i-au intrebat pe colegii lor români despre traficant, au fost surprinşi să afle că acesta era foarte cuminte in România. El trăia la Cluj, era căsătorit şi avea un copil de patru ani. Se pare că Tincati era membru obscur al grupării Sacra Corona Unita, iar soţia sa habar nu avea despre activitatea lui din peninsulă.
<
Aşa cum au făcut peste tot, mafioţii din Italia au importat in ţara noastră metodele lor. în România au existat două momente in care membri ai unei organizaţii criminale din peninsulă au incercat să se războiască. Afaceristul italian Carlo Giovenzana a fost acuzat că a pus la cale distrugerea, prin incendiere, a firmei concurente a conaţior nalului său Giovani del Duca. în timpul acţiunii mafiote petrecute in Oradea, paznicul societăţii a fost impuşcat mortal, dar sediul firmei nu a luat foc. Pentru acţiunea aceasta italianul a fost acuzat că a plătit 10.000 de mărci. Operaţiunea a fost condusă de şoferul său şi de doi membri ai lumii interlope autohtone care după arestare au „vărsat” totul la poliţie.
Tot in vestul ţării, la Arad, Maurizio Ingrami a fost ucis prin impuşcare in noiembrie 2002. Autopsia a stabilit că acesta fusese impuşcat de şase ori de un profesionist. Asasinii nu au fost găsiţi, dar se presupune că erau din Italia. <
Un caz aparte este cel al italianului Ricardo Orlandino. La inceputul anului 2002 mafiotul era arestat la Targu-Mureş sub acuzaţia de evaziune fiscală. Aşa cum este normal, autorităţile au solicitat cazierul infractorului prin Interpol şi au aflat că acesta a fost condamnat de 31 de ori, în perioada 1986-1994, pentru infracţiuni economice, şi că face parte din Clanul Casalezilor – cea mai sângeroasă organizaţie mafiotă din regiunea Campania. De asemenea, serviciile de informaţii au primit date conform cărora Orlandino ar fi făcut parte din brigada morţii care la data de 23 mai 1992 a detonat 500 de kilograme de trotil pe o autostradă din Sicilia pentru a-l ucide pe Giovanni Falcone, judecătorul care a condus procesul în urma căruia Bernardo Provenzano şi Toto Riina au fost condamnaţi.
Informaţiile nu au fost probate, dar şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie din Mureş şi şeful Gărzii Financiare au fost destituiţi pentru legături prea apropiate cu mafiotul. De asemenea, un anume Marian Matei, despre care la un moment dat s-a spus că ar fi general SIE, a fost la rândul său arestat pentru că ar fi intermediat mai multe afaceri necurate ale lui Orlandino. Totodată, senatorul loan Nicolaescu a fost pomenit alături de alţi politicieni de mâna a doua ca făcând parte din camarila italianului. Până la urmă, Orlandini a fost eliberat de judecători pe motiv că nu prezintă pericol public.
<
Gălăţeanca Mihaela Doina Moişoiu s-a trezit la finele anului 2002 în mijlocul unui scandal internaţional. în cadrul unei operaţiuni poliţieneşti desfăşurată în mai multe ţări au fost indisponibilizate bunuri în valoare de peste 60 de milioane de euro, iar Francesco Schiavone, cunoscut sub numele de Sandokan, unul dintre şefii organizaţiei criminale Camorra, a fost arestat. Românca a figurat pe lista celor 29 de persoane care deţineau proprietăţi în numele mafiei napoletane.
In România, Doina şi unul dintre locotenenţii lui Schiavone aveau o firmă care se ocupa cu importul de gresie, iar rudele româncei nici nu visau că ea stă la masă cu unii dintre cei mai mari criminali din lume.
La un an de la această descoperire, Sandokan a fost arestat la graniţa dintre Polonia şi Germania. El fusese de multe ori în România deşi era căutat din anul 1999 de autorităţile din Italia pentru 15 omoruri, trafic internaţional de stupefiante şi instigare la asasinat.
Fatală pentru liderul Camorrei a fost legătura pe care a avut-o cu Luiza Mihaela Botez, o moldoveancă de 25 de ani pe care se pare că a cunoscut-o prin intermediul Mihaelei Moişoiu. Poliţia a reuşit să afle despre relaţia celor doi şi au urmărit-o pe româncă până la ascunzătoarea mafiotului. Conform autorităţilor din Italia, Schiavone era în top 30 al celor mai periculoşi mafioţi din lume.
<
Inceputul anului 2003 a prins din nou poliţia şi serviciile secrete pe picior greşit. Pe 7 februarie, Alberto Spada, un traficant de stupefiante care activa în celebra organizaţie criminală Sacra Corona Unita, a fost arestat de oamenii legii din Baia Mare abia după ce anchetatorii itaf lieni au indicat adresa exactă la care se ascundea italianul. Acesta se pare că era unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de categorie medie care acţionau pe ruta Orientul îndepărtat – Balcani – Europa.
Alberto Spada era de profesie avocat şi era adjunctul lui Gerbino Orazio, cunoscut lider local al Cosa Nostra. Spada a fost declarat vinovat de participare la asociaţia criminală condusă de Gerbino Orazio.
<
Un fost senator italian, care aparent nu avea nici un fel de legătură cu grupările criminale organizate din peninsulă, a fost în 2003 în atenţia autorităţilor din România pentru mai multe fapte deosebit de grave. Maurizio Creusso a investit în Cluj Napoca şi nimic nu părea să indice faptul că el ar fi trebuit să se afle în colimatorul oamenilor legii. Italianul avea susţinerea autorităţilor locale, era un fost politician dintr-o ţară europeană şi nu avea trecut dubios. Cu toate acestea, el a ajuns să fie acuzat de spălare de bani. Oficiul Naţional de Combatere a Spălării Banilor informa în 2003 Parchetul Judeţean Cluj că, în martie 2001, S.C. Fonderie S.R.L., firma italianului, cumpăra firma Agricola pentru suma de 750.000 de euro şi, în plus, este de acord să achite şi datoria de 350.000 de euro pe care societatea o avea la Maurizio Creusso. După încheierea tranzacţiei, cele două sume de bani, adică 1,1 milioane de euro, se regăsesc în contul lui Creusso de la o bancă clujeană, de unde ulterior acesta împarte suma în cinci tranşe aproximativ egale. în urma unor dispoziţii de plată semnate de italian, patru din cele cinci tranşe iau drumul Elveţiei unde ajung în conturile personale ale celor patru fraţi Dalli Cani, iar a cincea la o bancă din Austria, în contul personal al lui Maurizio Creusso.
Anchetatorii sunt de părere că, prin această manevră, italianul încerca să fen- teze fiscul pentru a nu plăti impozit în ţara sa. De asemenea, ei suspectau şi faptul că banii investiţi provin din surse dubioase. <
în iunie 2005 întreaga suflare din Craiova era surprinsă de o arestare spectaculoasă. Italianul Francesco Perspicace, capul unei importante reţele de traf ic cu droguri care acţiona în toată Europa, a fost arestat într-un apartament modest al blocului G3, de pe strada Dezrobirii din Bănie. Bărbatul este considerat de poliţiştii din cadrul Brigăzii Antimafie din Italia unul dintre cei mai importanţi membri ai Cosa Nostra, care a reuşit să distribuie, în ultimii trei ani, o cantitate impresionantă de cocaină din America Latină spre Europa, pe relaţia Barcelona – Nisa – Milano. Mafiotul avea de executat în peninsulă o pedeapsă de 51 de ani de închisoare. În urma verif ficărilor, s-a stabilit că acesta a intrat în România sub identitate falsă pe 30 aprilie şi, din data de 2 mai, s-a stabilit la concubina sa, Ştefania Tomescu.
La doi ani distanţă, în acelaşi apartament din Craiova a fost arestat şi Antonio Constantini, un membru marcant al Sacra Corona Unita. El era căutat pentru crimă având de executat 21 de ani de închisoare.
