info on tramadol and severe itching tramadol 50mg us pharmacy for tramadol

how to detox yourself off xanax generic xanax is it safe to take xanax with adderall

ambien sleeping pill ambien online no prescription zolpidem buy Gilbert

tramadol abstinenser tramadol 50 mg tramadol narcotic drug test

difference between xanax prozac generic xanax xanax gyógyszerfüggőség

provigil costs per pill buy modafinil online provigil patent expiration

valium dosage withdrawal valium no prescription testo della canzone valium di vasco rossi

can tramadol be mixed with alcohol tramadol 50 difficulty urinating tramadol

history of valium diazepam 5mg doctor wont give me valium

safe ambien dosage during pregnancy buy ambien ambien and the faa

ZOOM

Mai punem de-o lustraţie

September 3rd, 2010, com 2 comentarii

Legea lustraţiei a fost adoptată la cinci ani de la depunerea în Parlament a proiectului de lege. Până s-a ajuns aici, a stârnit multe controverse, acuzaţii, chiar greva foamei. Totuşi, nu a apucat să producă efecte, deoarece a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională.

În iunie 2005, Mona Muscă, Eugen Nicolăescu, Viorel Oancea și Adrian Cioroianu au depus în Parlament proiectul Legii lustrației. După aproximativ un an, a trecut de Senat și a ajuns la Camera Deputaților, for decizional. A stat în sertarele de acolo patru ani. Mulți au făcut o legătură între faptul că Bogdan Olteanu, președintele Camerei până în noiembrie 2008, era nepotul unei fruntașe comuniste, Gisela Vass, și amânarea punerii pe ordinea de zi a acestei legi în vreuna dintre sutele de ședințe pe care le-a condus. Ruperea Alianței D.A. și supraviețuirea guvernului Tăriceanu cu suportul parlamentarilor social-democrați a fost factorul esențial al amânării adoptării legii. PSD a fost un etern adversar. Președintele de onoare al acestui partid, Ion Iliescu, a catalogat-o drept „o prostie, o lege de factură stalinistă”.

Lustrația (în latină lustratio) era în Antichitate un ritual de purificare. Același lucru s-a dorit și în zilele noastre, în sensul limitării accesului foștilor lideri comuniști sau informatori ai poliției politice comuniste la funcțiile de conducere în stat sau chiar la alte poziții în serviciul civil.

După ce CNSAS a fost aproape desființat prin admiterea unei excepții de neconstituționalitate în procesul Dan Voiculescu vs. această instituție, a apărut primul semn că lustrația nu avea mari șanse de reușită. Deconspirarea activității de informator a Monei Muscă sub numele conspirativ Dana a fost folosită de detractorii Legii lustrației. Scandalul a pornit de la dezvăluirile Laviniei Șandru și a sfârșit odată cu demisia lui Muscă din Parlament în martie 2007. Muscă a renunțat la politică și s-a luptat în justiție împotriva verdictului de colaborator al Securității dat de CNSAS. Am mai auzit de ea doar când a venit să o încurajeze în campanie pe Teo Trandafir sau când a călcat pe o gură de canalizare instabilă și și-a rupt piciorul.

Întrebarea pe cine afectează lustrația s-a tot pus. Schimbat de la conducerea Institutului de Investigare a Comunismului, Marius Oprea spunea că știe cel puțin doi securiști aflați în Guvern. Se referea la Silvian Ionescu, comisarul-șef al Gărzii de Mediu, și la Aurel Teodorescu, director al Oficiului Român pentru Imigrări și soțul Secretarului General al Guvernului, Daniela Andreescu.

Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie, a făcut chiar greva foamei pentru adoptarea acestei legi, timp de 78 de zile, la începutul lui 2010. Nu s-a oprit până ce Roberta Anastase, președinta Camerei, și deputații liberali nu i-au promis ferm adoptarea legii până pe 20 mai. Și s-au ținut de cuvânt.

„Important este că Legea lustrației a fost adoptată. Pe o bucățică de segment de societate românească poate face, în sfârșit, bine”, spunea în ziua adoptării inițiatorul Eugen Nicolăescu. După sesizarea formulată de 87 de parlamentari PSD, Curtea Constituțională declară neconstituțională legea pe motiv că încalcă dreptul de a fi ales. Mai mult, arată judecătorii CCR în motivare, Legea lustraţiei aduce atingere şi principiului potrivit căruia legile nu pot dispune decât pentru viitor. „Legea se aplică pentru fapte şi acţiuni săvârşite după intrarea ei în vigoare. De aceea nu se poate pretinde ca, respectând legile în vigoare şi acţionând în spiritul lor, cetăţenii să aibă în vedere eventuale reglementări vi­itoare”, potrivit motivării CCR.

Adoptarea acestei legi aproape că a trecut neobservată, în contextul în care subiectul principal de discuție pe agenda publică era tăierea pensiilor și a salariilor. Unii colegi liberali ai domnului Nicolăescu au spus că nu este nevoie de ea în această perioadă. Alții s-au întrebat ce rost mai are lustrația dacă vine la 20 de ani de la Revoluție.

Asociația 21 Decembrie a trimis, de la declararea legii ca neconstituțională, patru somații la CCR și un apel Robertei Anastase pentru modificarea textului legii. Ea a promis că va ține cont de rugăminte. Purgatoriul Legii lustrației continuă până ce va avea un conținut inatacabil pe motiv de neconstituționalitate. Golirea ei de conținut este, până atunci, pericolul cel mai mare.


Taguri:

Comenteaza