Când intri în cabinetul Mariei Radu, peisajul, în sine, pare un prim pas spre vindecare. Icoane, cărţi de specialitate, cristale, canapele confortabile, plante exotice, în culori aprinse, de o frumuseţe nepământeană. Gazda, însă, nu se bucură de aceeaşi privelişte. Pentru că ea priveşte altfel, pur şi simplu. Şi mai ales altceva. E, aşa, un fel de deformaţie profesională. Când am intrat eu pe uşă, de pildă, nu a văzut o femeie înfofolită, că era ger, şi cu părul vâlvoi, că mai bătea şi vântul. A văzut doar o aură.

Cu toate hibele ei. Apoi un schelet, cu organele interne şi circulaţia sanguină agăţate de el. Şi alte belele, evident. Pe la inimă, stomac, rinichi… Nimic mai adevărat, că aşa mi s-a arătat şi la analizele medicale. Doar că ăia de la laborator  nu mi-au spus ce era mai important: „Eşti un om tare bun, să ştii!”, îmi şopteşte doamna Maria. Ce să zic, sărut mâna de apreciere. Dacă e pe bune, interesant ar fi să-mi şi folosească la ceva!

În copilărie a mâncat petrol pe pâine

Clarvăzătoarea Maria Radu susţine că anul 2009 este unul cu probleme grave, fiindcă e dominat de luna neagră. Ea a apărut în noaptea de 17 spre 18 ianuarie şi are puteri aproape malefice. Ne ia sufletul, ne slăbeşte credinţa, ne expune la conflicte, suferinţă şi chiar catastrofe naturale.

Maria Radu s-a născut în Groznîi, o zonă recunoscută pentru conflicte, magnetism şi petrol. A fost un copil bolnăvicios şi cu pofte cel puţin ciudate. Mânca petrol, de pildă: „Aşa simţeam eu nevoia, nu ştiu de ce, îl mâncam pe pâine, îl beam, mă dădeam cu el pe corp… Abia mai târziu am aflat despre proprietăţile lui tera­peutice”.

Harul vindecării l-a primit prin multă suferinţă, respectiv trei accidente grave şi tot atâtea morţi clinice. De fiecare dată când revenea la viaţă era învelită într-o lumină stranie, caldă, mângâietoare. În timpul ultimei morţi clinice, a visat un hol imens, cu zeci de uşi. Bătea la fiecare, cu un fel de disperare de sfârşit de lume. Şi nu i se deschidea nici una. Obosise de atâtea încercări când, în sfârşit, i-a deschis cineva. A intrat, dar nu era o cameră obişnuită, ci un fel de odaie de lumină. Aceeaşi din morţile anterioare: „Am simţit că-mi ard palmele, că trebuie să le ţin în apă rece. Dar îmi era bine, am spus că vreau să rămân acolo. O voce de bărbat mi-a răspuns că nu se poate, că trebuie să mă întorc, am datoria să ajut cât mai mulţi oameni. Apoi am revenit la viaţă şi am devenit conştientă de puterile mele tămăduitoare. Practic, atunci mi s-a activat al treilea ochi. Sigur că nu m-am apucat să tratez imediat, eram tânără, aveam vreo 18 ani. Mi s-a părut mai înţelept să studiez, înainte, să am şi cunoştinţe medicale foarte solide. Am învăţat la Facultatea de medicină netradiţională, din Chişinău, şi la renumita şcoală a Djunei Davitaşvili, din Moscova. Primii pacienţi i-am avut de-abia la 36 de ani, când am simţit eu că sunt coaptă pentru misiunea asta. În urmă cu 18 ani am venit în România, la Bistriţa, pe un contract de o lună. Mi-au plăcut locurile, oamenii, e o energie bună aici, sunt multe biserici, mulţi credincioşi. Aşa că n-am mai plecat, m-am mutat în Bucureşti şi încerc să ajut cât mai multă lume.”

Mâna stângă trage energia din Cosmos

Adrian este inginer constructor, şef de serviciu, răspundere multă, stres cât cuprinde. Aşa că s-a pomenit, la doar 40 şi ceva de ani, cu ditamai adunătura de boli: hernie, nisip la rinichi, lumbago, tensiune. Başca dureri de cap şi de spate insuportabile, dublate de o stare de sfârşeală permanentă. După a doua şedinţă de bioenergie cu Maria Radu, s-a simţit, deja, mult mai bine. Dar continuă tratamentul, pentru că nimeni nu poate lua, cu mâna, într-o zi, răul adunat în om ani în şir. Acum stă întins pe un pat de masaj, dezbrăcat şi învelit cu un prosop, în timp ce mâinile terapeutului se învârt în jurul lui. Apoi îi masează diverse părţi ale corpului. Când ajung la ceafă, pacientul scrâşneşte de durere, îşi muşcă degetele. Dar suportă cu eroism, nu zice nimic, poate din bărbăţie, poate din politeţe. Că doar n-o să-şi întrerupă binefăcătoarea, în timp ce ne povesteşte: „Sigur că e durere mare, are în ceafă nişte ciocuri care trebuie desfăcute. Uita­ţi-vă, zece mişcări în dreapta, zece în stânga. După aceea îmi frec palmele, ca şi când aş sparge pietre, şi arunc răul. E important, apoi, să ţin mâna stângă sus, pentru că ea energizează, trage energia din Cosmos. Dar fondul sonor vă place? E parte din terapie, toate şedinţele mele se desfăşoară pe muzică religioasă şi clasică: Mozart, Schubert, Ceaikovski, Vivaldi. Contează şi asta, cum să nu? Când omul e liniştit, are aşa-numitul corp astral cu el. Când e agitat, stresat, copleşit de probleme, acesta îl părăseşte. Şi ce mai poate rămâne dintr-un om fără suflet? Doar diverse manifestări ale răului, evident. Eu le tot spun pacienţilor că bolile sunt spirituale, nu fizice. Ele vin din lipsa de credinţă, din starea de neîmplinire sufletească, dintr-un fel de gol interior, care macină, sau din karmă”.

Vede viitorul pe ecranul minții

Maria Dinu tratează o gamă foarte largă de afecţiuni, de la diabet şi cardiopatie ischemică, până la chisturi, fibroame şi cancere în fază incipientă. Dacă boala canceroasă este avansată, respectiv dacă s-a întins în organism, nu mai este nimic de făcut. Nici pe purtătorii virusului HIV nu-i poate ajuta, „pentru că asta e o boală karmică, ţine de destin”. Şi mai este o mică-mare problemă: cu unii pacienţi nu rezonează, pur şi simplu, nu comunică, nu simte în ei credinţa şi încrederea pe care se construieşte, de regulă, acel pod energetic vindecător. În astfel de situaţii, întrerupe tratamentul, ca să nu piardă vremea şi să nu-i ia omului degeaba nişte bani. Apropo de bani, o evaluare a stării de sănătate, cu diagnostic clar, costă 70 de lei, iar o şedinţă de masaj şi bioenergie – 60 de lei. Pentru copii şi pensionari, preţurile sunt înjumătăţite. Tratamentul durează de la două săptămâni la câteva luni, sau chiar ani, funcţie de cât de gravă este boala şi de cât de puternică este dorinţa pacientului de-a se vindeca. Pe lângă masaj şi infuziile de energie, vindecătoarea noastră recomandă o dietă personalizată şi tot felul de ceaiuri. În plus, mulţi pacienţi sunt sfătuiţi să ţină o cură cu Mumio – Răşina Munţilor, un produs naturist tibetan, care face miracole în zona imunităţii.

Maria Dinu este recunoscută şi pentru harul său în materie de clarviziune. Dacă priveşte un om, ba chiar şi o fotografie, pe ecranul minţii îi apar diverse secvenţe din viitorul acelei persoane. Boli, probleme profesionale sau familiale, situaţii limită, accidente. Dacă unii pacienţi acceptă sfaturile provenite din aceste viziuni, alţii au rezerve şi îşi văd mai departe de planurile lor. Chiar dacă, astfel, se duc sigur şi, uneori, prea devreme, spre moarte. Clarvăzătoarea noastră regretă şi acum, de pildă, că nu şi-a putut convinge o pacientă să renunţe la un anume zbor cu avionul: „Era o femeie frumoasă, tânără, îşi dorea foarte mult un copil. Când a rămas însărcinată, strălucea de atâta bucurie. A venit la mine şi mi-a spus că de-abia aşteaptă să-i dea vestea soţului ei, care era plecat în străinătate, la muncă. Nu i-a spus prin telefon, şi-a luat bilet de avion, ca să fie surpriza şi mai mare. Când a pronunţat cuvântul avion, mi-au apărut imagini ale lui, cu o aripă în flăcări. Apoi o explozie şi mult fum. Am rugat-o să nu mai plece, dar nici nu a vrut să audă. I-am şi explicat de ce, dar tot n-am convins-o. Părea de neclintit, probabil că ăsta a fost destinul ei. A murit peste câteva zile, în accidentul aviatic de la Baloteşti”.

foto Octavian Tibăr

Cristale tămăduitoare

Ca să poată da energie şi să repare diverse goluri sau spărturi energetice, Maria Dinu se pregăteşte după un ritual anume. În fiecare dimineaţă aprinde lumânări, spune şapte rugăciuni şi se energizează cu ajutorul celor cinci cristale tămăduitoare: „Când mă scol, iau în mână aceste cristale, care alcătuiesc o piramidă energetică. Ele îmi curăţă al treilea ochi şi mă ajută să am puterea necesară pentru o zi de tratamente. Altfel, dacă eu am goluri energetice, nu pot da. Ştiţi ce s-a întâmplat cu marele vindecător Serghei Lazarev! E bolnav de cancer, pentru că s-a golit energetic, a tot dat, până i-au secat izvoarele. Revenind la cristale, dacă sunt bine alese, adică dacă sunt compatibile cu fiinţa omului respectiv, ele pot fi un leac universal. Dacă înţepăm uşor, cu vârful cristalului potrivit, repet, în diverse puncte, ne putem vindeca de aproape orice. Deasupra buzei de sus, de pidă, este centrul de salvare pentru orice durere fizică. În palmă, de asemenea, e un fel de hartă a întregului organism: vârful degetului mic – pentru inimă; vârful inelarului – pentru stomac; în interiorul palmei – pentru intestinul gros şi subţire; la baza degetului mare – pentru prostată sau uter ş.a.m.d.“

Construia o vilă, dar a ieşit un cărucior

Pentru că afacerile îi mergeau strună, Mircea s-a gândit că ar fi vremea să construiască o vilă, pentru familia lui, într-o zonă rezidenţială a Capitalei. Zis şi făcut, s-a pus pe treabă. Aşa că timpul liber şi-l petrecea pe şantier, ca să-i supravegheze pe constructori şi să finiseze unele detalii, chiar cu mâna lui. Numai că într-o zi s-a întâmplat nenorocirea. A căzut de pe scară, de la etajul doi, în cap, pe ciment. A fost internat la Spitalul Obregia, în stare de comă profundă.  După câteva operaţii la creier şi coloană, medicii nu-i dădeau şanse de supravieţuire. Soţia, însă, a apelat la Maria Radu. Şi diagnosticul ei a fost sceptic, era aproape mort, corpu’ astral îl părăsise. Dar, totuşi, a încercat. Un an şi jumătate l-a tratat, în spital, cu acordul doctorilor de acolo, prin bio­energie şi masaj. Încet, dar sigur, pacientul se îndepărta de moarte. Nu numai că şi-a revenit din comă, dar vorbeşte normal, mănâncă singur, îşi coordonează afacerile, cu aceeaşi eficienţă. Dintr-un scaun cu rotile, ce-i drept, şi cu o tijă în coloană. Ceea ce nu-l împiedică să se bucure, din tot sufletul, de fiecare clipă a existenţei lui actuale. Şi-a vândut vila, maşinile, nu-i mai trebuie astfel de accesorii. Acum pune preţ doar pe amănuntele semnificative. Cum ar fi viaţa însăşi!

Taguri: nr. 1-2 / ianuarie - februarie 2009 Tweet

Tuesday, January 20th, 2009 at 9:39 pm, ZOOM, RSS feed