Vreţi să vă luaţi un făcător de gazetă? Nimic mai simplu! Mergeţi la piaţă! Am vrut să realizăm, în acest număr, o trecere în revistă a făcătorilor de gazete din România (ne referim, în special, la presa centrală? mai vizibilă evident decât cea locală). Şi să măsurăm, cumva, cu pasul (gândirii), ecartul între ziarist, director de opinie şi făcător de gazetă. Sigur, lista noastră nu poate fi exhaustivă. Dacă lipseşte cineva, nici măcar nu trebuie să se supere sau să aibă angoase: nu excludem un come-back pe această temă. De altfel, credem de pe-acum că un follow-up se impune, tema fiind interesantă, la câte­va luni/un an/poate doi, pentru că piaţa, inevitabil, se mişcă.

Dumitru Tinu – Ieşit din joc din motive obiective. Cred că a punctat mai degrabă la capitolul director de conştiinţe. A constituit un element de echilibru în echipa veche de la Adevărul, fără de care „crucişătorul” s-a cam aplecat într-o parte.

Cornel Nistorescu – Unul dintre liderii din sectorul quality. Nu ar putea fi trecut la ca­tegoria „generaţia expirată”, precum mulţi dintre congenerii săi, unii chiar importanţi, care ameninţă să fie „depăşiţi” vizibil şi în apariţiile „pe sticlă”.

Cristian Tudor Popescu – Bun, fără discuţie, dar „aplecat” mai curând spre piaţa „formatorilor de opinie”. Are sub­stanţă în ceea ce spune, dar nu a părut să exceleze în inovaţia/creaţia formatelor de presă. Ajutat foarte mult şi de echipă,

Marius Niţu, Bogdan Chirieac.

Ion Cristoiu – Produs de glorie şi de audi­enţă, mai ales în deceniul ’90-2000. La ora actuală, cu precădere om de televiziune. Experienţă variată, atât în domeniul „cotidi­anului”, cât şi la „săptămânal”. I se atribuie vederi mai apropiate de stânga actuală.

Nicolae Cristache – Din vechea gardă, dar menţionabil. Din păcate, a prins doar primul deceniu „bun”, după Revoluţie, după care a „bătut” în retragere.

Carol Sebastian – Un an pe băncile Cotidianului, dacă ar fi să ne referim doar la presa scrisă. Se aşteaptă reîntoarcerea sa, dar, din păcate, se pare că un orgoliu exa­cerbat îl reţine să o facă.

RobertTurcescu – Primul redactor-şef din seria recentă a Cotidianului. în ultima vreme, a rămas mai mult cu emisiunile de la televiziune şi radio. Conform propriilor aprecieri, agreează în mod special radioul. Presa scrisă a însemnat, pentru el, multe bătălii interne într-o redacţie (Cotidianul) cu un renume de a fi greu de controlat.

Laurenţiu Ciocăzanu – De câteva luni, redactor-şef la Adevărul. Nu a avut, încă, răgazul de a se desfăşura. Se află în perioada de construcţie, în consecinţă va mai fi creditat (necondiţionat!) un timp. Rezultatele schimbărilor se vor vedea doar în câteva luni. Silit să schimbe formate, să creeze altele noi.

Ovidiu Nahoi – în echipă cu Laurenţiu Ciocăzanu, împart, în bună măsură, res­ponsabilitatea reorganizării ziarului. Res­ponsabilitatea lui Nahoi cade mai cu seamă în partea de opinie a ziarului, a „formatării” vederilor şi direcţiilor înspre care se îndreaptă ţinuta şi părerile publicaţiei. Discret, dar eficient. Mai nou, om şi de blog, cu simpatii „sportive” evidente.

Dan Cristian Turturică – Experienţe de conducere la Evenimentul zilei (până în 2004-2005), după care lansează publicaţia Prezent, părăsită ulterior. La momentul actual, cooptat în conducerea României libere. Face echipă cu Emil Hurezeanu. România liberă pare o structură inerţioasă, aşa că puteam anticipa că nu va fi uşor.

Adrian Halpert – Experienţă în produse de tipul mass-market, acum figurând, mai cu dreptate, în domeniul managementului de presă. Are renumele unui om priceput în afaceri de presă.

Corina Dragotescu – Interimat la Ade­vărul, după plecarea echipei condusă de Cristian Tudor Popescu. S-a plâns că ar fi devenit jucărie în mâna oamenilor politici, în acest joc de interese în care e implicat „crucişătorul” Adevărul. După debarcarea de la conducerea ziarului, a plecat către Realitatea TV. Acum, om de televiziune.

Răzvan lonescu – De doi ani a preluat cotidianul Evenimentul zilei. Cu el la cârmă, ziarul a explorat şi posibilitatea de a ieşi din sobrietatea precedentă şi „dură” a ziarului care a purtat bătăliile politice majore din perioada 2000-2004. A decongestionat ziarul, l-a scos dintr-o linie politică intransi­gentă. La capitolul câştiguri, poate fi trecută diversificarea „meniurilor” jurnalistice.

lonuţ Popescu – Acum, om politic. A con­dus – şi conduce Capital, care pare cea mai consistentă implicare a sa în presă. Are un stil degajat şi elegant. Trece drept un om pragmatic, fără prea multe parti-pris-uri per­sonale. Bun diplomat, ocoleşte abordarea „sentimentală”.

Claudiu Şerban – Experienţă variată de presă în trustul Ringier, pe mai multe cate­gorii de produse. S-a implicat şi în ţinuta grafică a publicaţiilor, a dirijat şi concertul de la divizia MAGAZIN, dar, ulterior, a fost in­vitat la depanarea mai multor produse. Ex­perienţă de lucru direct cu managementul străin.

Petre Mihai Băcanu – în ultima perioadă, a figurat la capitolul management de presă. Este o adevărată legendă de presă. Un om care a fost foarte util „interimatului” de după 1989. Cunoscut ca militant, om de opinie, având curajul asumării unei direcţii ferme.

Stelian Tănase – Experienţă diversă în domeniul media, care a cuprins şi presa scrisă. Mai cunoscut acum ca realizator al emisiunii de televiziune care implică un alt om de presă scrisă, Mircea Dinescu, ajuns star pe teve. La „bază”, are o „carte de muncă”/ şi „de vizită”, ca scriitor.

Emil Hurezeanu – Eticheta potrivită pen­tru el ar fi tot în domeniul formatorilor de opinie. Un jurnalist quality. Intens comen­tată decizia sa de a lucra cu guvernarea precedentă. Un om fin. Trecut occidental. în cazul lui, a contat enorm experienţa de la postul de radio Europa liberă. Are pedi- gree-ul unui scriitor optzecist-şi, ca poet, o spun din experienţă directă, nu e chiar rău.

Sorin Roşea Stănescu – Un jurnalist cu mare experienţă, trecut şi prin Evenimentul zilei, înainte de a „inventa” o nouă publi­caţie: Ziua. A fost implicat într-o dispută directă cu preşedintele ex-comunist al României, Ion lliescu. A reuşit, cu abilitate, să iasă neşifonat din procesul „lliescu- KGB”.

Doru Buşcu – Un om de bază din echipa Cotidianul. Foarte bine relaţionat. Unul din­tre oamenii care se constituie printre piese­le de rezistenţă ale trustului Academia Caţavencu. Deşi trei redactor-şefi s-au perindat pe la conducerea Cotidianului, el a rămas, în continuare, în staff.

Constantin Dumitiu – Experienţă îndelun­gată în presă: Flacăra, Flagrant, Top- Business. Capacitate remarcabilă în privinţa concepţiei de presă.

Dan Mucenic – Palmaresul său ţine de prima parte a etapei ’90-2000.

Vali Neagoe – Vă mai amintiţi perioada imediat după Revoluţie? Numele lui vă mai spune ceva? Aproape uitat azi, mort pre­matur, unul dintre cei mai buni făcători de gazetă ai anilor ’90. Istorie? Dar unde am fi fără cei dinaintea noastră? Ubi sunt qui ante nosl

Constantin Stan – Unul dintre cei care s-au implicat în concepţia revistei Expres. Ulterior, s-a instalat şi la catedra de unde îi învaţă pe tineri jurnalism. Provenit, de asemenea, din cadrul lumii scriitoriceşti.

Alina Mungiu – După experienţele de la Opinia studenţească şi Expres, a trecut la televiziune şi, după aceea, a iniţiat proiectul SAR – Societatea Academică Română.

Dan-SiMu Boerescu – în prezent, director al revistei Playboy,]n cadrul trustului Media Pro. Are o notorietate indiscutabilă ca scri­itor. Considerat, multă vreme, „criticul lite­rar al generaţiei 90″, foarte abil manager literar.

în acest top pot apărea oricând şi alte nume. Menţionaţi, vă rog, pe cei pe care îi credeţi alăturabili – şi trimiteţi-i pe adresa: mihail.galatanu@revistaflacara.ro. urmărind, în continuare,

www.revistaflacara.ro cât şi ediţia în prinţ. Vom încerca să revenim cu un up-date.

Taguri: nr. 5 / mai 2007 Tweet

Friday, May 25th, 2007 at 5:14 pm, DOSAR, RSS feed