Dacă războiul împotriva cancerului este o prioritate a Uniunii Europene, atunci noi românii ne putem mândri că ştim să purtăm această luptă. Bucureşteanca Raluca Ioana van Staden este omul care a inventat un senzor minune capabil să depisteze cancerul la nivel molecular, înainte ca pacientul să fie bolnav clinic.
E minuscul, cât un vârf de ac. Nici nu l-ai vedea, dacă nu ar fi încorporat într-o celulă electrochimică pentru a facilita munca în laborator. Pare nesemnificativ, dar adesea lucrurile mici sunt de fapt cele capabile să schimbe universul. Medicii oncologi i-au salutat „venirea pe lume“ fiindcă ar putea ajuta la depistarea cancerului încă înainte ca temuta boală să dea semne că există în organismul pacientului. Părinţii mititelului – microsenzorul STOC-µSENS-CMD – sunt soţii van Staden, în mod special Raluca Ioana van Staden. Microsenzorul minune este realizat dintr-un fir de argint şi un cap din pastă de diamant şi are mai puţin de 1 mm.
Pe dna Raluca van Staden o găsim lucrând alături de soţul ei, prof. dr. Jacobus Frederick van Staden, în laboratorul Patlab al filialei din Bucureşti a Institutului Naţional de Cercetare pentru Electrochimie şi Materie Condensată, Timişoara, unde dna van Staden este CS I, şef de laborator. Ne primeşte chiar în laborator şi ne spune cum s-a născut STOC-µSENS-CMD, o invenţie capabilă să revoluţioneze medicina mondială.
Povestea microsenzorului începe cu 12 ani în urmă, pe când doamna van Staden preda la catedra de chimie a Universităţii din Pretoria, Africa de Sud. „Aveam nevoie să construim nişte senzori ieftini pentru o aparatură care putea fi luată uşor oriunde era nevoie în mediul rural, pentru a detecta bolile care reprezentau principala cauză a mortalităţii în Africa de Sud, şi anume: SIDA, tuberculoza şi hepatita B. De acolo mi-a venit ideea construirii unui sistem de analiză foarte ieftin. Am observat, însă, cu timpul, că nu doar aceste boli ar fi fost necesar să fie depistate la timp ci şi alte afecţiuni cu o rată a mortalităţii la nivel mondial mult mai mare, aşa cum este cancerul“, spune Raluca van Staden. „Am publicat datele obţinute cu primii senzori, cercetările au fost apreciate în mediul ştiinţific de acolo şi nu numai, dar simţeam nevoia de a avea ceva mai mult şi mai bun care să poată fi aplicat 100% în laboratoarele clinice. Am decis, în 2007, să ne mutăm în România unde am reuşit să atragem sprijinul INCEMC din Timişoara.“
La Salonul de la Geneva, invenţia minune a fost primită în general cu mult entuziasm, dar au existat şi voci care s-au opus vehement. Una dintre acestea a fost chiar a preşedintelui comisiei de medicină care a obiectat că microsenzorul româncei, deşi permite screen-ingul pe scară largă al populaţiei la preţuri minime, nu ar fi etic. Şi aceasta fiindcă ar permite oamenilor să afle prea devreme că este posibil să dezvolte un cancer. Dar tocmai depistarea timpurie poate salva vieţi când vine vorba de cancer. „Au fost 16 oameni în comisia de medicină, dintre aceştia chiar preşedintele comisiei a ridicat problema eticii microsenzorului. La nici o altă invenţie nu au existat atâtea obiecţii. I-am explicat că nu suntem la un seminar de filosofie şi etică, ci la un salon de invenţii, iar microsenzorul doamnei van Staden este, de departe, cea mai valoroasă invenţie comparativ cu celelalte propuse la secţiunea medicină, anul acesta, la Geneva. Până la urmă am convins atât comisia de medicină cât şi pe toţi cei 85 de membri ai marelui juriu al Salonului“, ne-a explicat cercetătorul Mircea Tudor, omul care a sprijinit proiectul Ralucăi van Staden la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, ediţia 2010. Mircea Tudor, el însuşi laureat al Marelui Premiu al Salonului de la Geneva, ediţia 2009, pentru proiectul Roboscan, s-a angajat ca peste şase luni, prin firma sa MB Telecom, microsenzorul să fie încorporat într-un aparat special, capabil să furnizeze şi să stocheze datele extrem de importante pentru analize clinice de laborator. Astfel, detecţia cancerului la nivel molecular în urma analizei unei simple picături de sânge se va face în numai şase minute. Uşor de manevrat, ieftin – senzorul nu va costa, în final, mai mult de un euro/bucata –, rapid, pe scurt REVOLUŢIONAR, aparatul prevăzut cu microsenzorul STOC-µSENS-CMD va facilita detectarea cancerului în forme incipiente şi, prin urmare, tratamentul şi vindecarea pacienţilor. Vindecarea este definitivă în 80% dintre cazuri, spun specialiştii oncologi, dacă boala este depistată din timp.
Invenţia doamnei van Staden este în totalitate românească şi a beneficiat de finanţare din fonduri publice. Până acum proiectul de cercetare a costat în jur de 80.000 de euro. Cu ajutorul microsenzorului s-au făcut deja teste pe probe de sânge de la pacienţi care, însă, se ştia deja că au cancer. Pentru a putea fi supus testelor clinice riguroase, microsenzorul STOC-µSENS-CMD mai are nevoie de conectare la un aparat uşor de manevrat. capabil să fie folosit de către medici în laboratoare. Această misiune a revenit firmei MB Telecom, şi necesită o investiţie de 500.000 de euro. „Suntem gata să disponibilizăm această sumă, mai ales că ne aflăm într-o cursă contra-cronometru, în care şi alte laboratoare de cercetare din lume încearcă să pună la punct metode de depistare a cancerului în faze incipiente“, ne-a declarat Mircea Tudor.
„Imediat după Salonul de la Geneva am primit o mulţime de oferte de creare a dispozitivului care să încorporeze microsenzorul. Eu am optat pentru firma MB Telecom fiindcă îi consider cei mai buni. Apoi, de ce să nu fie România prima ţară care realizează un asemenea proiect? Eu am încredere că vom reuşi să finalizăm cu foarte bune rezultate crearea şi comercializarea detectorului de cancer, aici, în România“, susţine Raluca van Staden. Odată ataşat într-un dispozitiv capabil să citească rapid şi să prelucreze datele obţinute, microsenzorul urmează să fie supus testelor clinice care să-i dovedească valoarea medicală.
Invenţia româncei a stârnit deja polemici printre medicii oncologi români. Doamna Monica Dragomir, şefa secţiei de oncopediatrie de la Institutul de Oncologie Fundeni, ne-a declarat: „Am serioase dubii că acest senzor poate fi folosit pentru depistarea cancerului. Cele patru tipuri de cancer despre care am înţeles că a vorbit dna van Staden – cancer de prostată, gastro-intestinal, cancer mamar şi ovarian – au specificităţile lor. Nicăieri în lume nu sunt admişi marker-ii tumorali pentru a depista cancerul în formă incipientă. Poate doar unele ţări îi mai admit în cazul cancerului de prostată, dar numai atât. Cu ce echipă de medici a lucrat doamna van Staden? Directivele UICC – International Union Against Cancer sunt clare, nu se folosesc marker-ii tumorali pentru depistarea incipientă a cancerului fiindcă, pe de o parte, aceşti marker-i au specificitatea lor în funcţie de tipul de cancer, pacientul poate să nu aibă crescut nivelul marker-ilor tumorali, dar să aibă cancer, iar pe de altă parte, unele boli – cum ar fi hepatitele – pot duce la creşterea numărului marker-ilor tumorali, fără a fi vorba, totuşi, despre un cancer.
Performanţa doamnei Raluca van Staden a fost recompensată de Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală cu Trofeul de Aur pentru Cea Mai Bună Femeie Inventator la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, ediţia 2010. De asemenea, brevetul româncei, numit STOC-µSENS-CMD – diagnosticarea cancerului în fază incipientă – a fost premiat cu Medalia AGEPI.
„În investigaţiile contra cancerului, la nivel mondial, nu se folosesc marker-ii tumorali. Afirmaţia că senzorul minune va ajuta la depistarea cancerelor în fază incipientă reprezintă o inadvertenţă medicală. Senzorul ar putea însă fi utilizat pentru urmărirea pacienţilor care au deja pus diagnosticul de cancer şi urmează un tratament. Aceasta este altceva.“ – Monica Dragomir, şefa secţiei de oncopediatrie de la Institutul de oncologie Fundeni.