Militarii romani in Irak: plecam sau mai stam?
December 25th, 2007, Calin Hentea

PENTRU menţinerea trupelor in Irak
-
în planul politicii internaponale
-
Nu a fost luată încă o hotărâre oficială de retragere a trupelor de către SUA sau de prelungire a mandatului forţelor Coaliţiei de către Consiliul de Securitate al ONU.
-
Se află în discuţie propunerea irakiană de numire a unui român – ambasadorul Radu Onofrei – drept Reprezentant Special al Secretarului General al ONU în Irak, ceea ce ar însemna nu doar o importantă premieră diplomatică, dar mai ales dobândirea unui imens prestigiu politic internaţional şi diplomatic pentru România.
- în planul politicii naţionale
- Politica României pe plan internaţional dovedeşte în acţiunile sale continuitate, previzibilitate şi loialitate.
-
Respectarea, în condiţiile cutumelor de drept internaţional, a unor angajamente şi înţelegeri.
-
Argumente geopolitice internaţionale
-
Greutatea şi autoritatea poziţiei României la masa tratativelor şi negocierilor bilaterale, precum şi în cadrul instituţiilor internaţionale, sunt direct proporţionale cu amploarea contribuţiei directe cu trupe în teren în cadrul unor misiuni internaţionale în teatre de operaţii fierbinţi.
-
Argumente geopolitice regionale
-
Guvernul irakian nu a declarat oficial că nu mai are nevoie de sprijinul şi contribuţia militară externă.
-
Militarii români nu sunt priviţi cu ostilitate de către populaţie şi liderii locali.
-
România îşi poate susţine în mod activ interesele politice, diplomatice şi economice în zona Orientului Mijlociu şi în lumea arabă.
-
Considerente economice
-
Prezenţa trupelor în teren favorizează în mod corespunzător realizarea unor contracte şi legături economice şi comerciale favorabile companiilor româneşti în Irak.
-
Considerente militare
-
Participarea militarilor de toate gradele la o astfel de misiune reprezintă cea mai performantă formă de instruire şi pregătire autentică, contribuind astfel în mod consistent la procesul de profesionalizare a armatei române.
-
Considerente sociale
-
Cei 70/80 de dolari pe zi primiţi ca diurnă de către militarii români care îndeplinesc o misiune pe timp de şase luni în Irak (remuneraţie dintre cele mai mici, în comparaţie cu celelalte naţiuni participante) reprezintă pentru marea majoritate a acestora singura posibilitate de a obţine unele realizări materiale personale (casă, mobilă, maşină etc.).
-
Calitatea de fost participant la o misiune în Irak constituie pentru majoritatea militarilor un important element de prestigiu şi mândrie personală faţă de colegi şi în societate.
-
Considerente culturale
-
Prin prezenţa şi acţiunea în teren în mijlocul populaţiei irakiene a militarilor români este stimulat dialogul intercultural, toleranţa şi cunoaşterea reciprocă, se realizează o apropiere între civilizaţii.
-
Contactul personal dintre militarii români şi cei participanţi la forţele Coaliţiei are un efect pozitiv puternic asupra deschiderilor şi înţelegerilor reciproce, cu efecte benefice pe termen lung.
-
Efecte de imagine
-
Menţinerea unei vizibilităţi consistente româneşti în mass-media locale, regionale şi internaţionale.
-
Menţinerea unei imagini convingătoare a României ca participantă pe scena politico-mililară internaţională.
-
Aspecte istorice şi morale
-
Ştergerea amprentei românilor ca aliaţi nesiguri şi imprevizibili, percepţie creată în urma deciziilor şi actelor politice româneşti din 1914 (neutralitate, în opoziţie cu tratatul secret de alianţă cu Austro- Ungaria din 1883), la 23 august 1944 şi prin retragerea de facto din dispozitivul militar al Tratatului de la Varşovia începând cu anii ’70.
nr. 12 / decembrie 2007 Tweet