coke and valium buy generic valium doctors who prescribe valium melbourne

valium recommended dose diazepam 5mg purchase diazepam Las Cruces

prescribed xanax and ambien buy xanax no prescription purchase xanax Toledo

can i ask my doctor for ambien buy ambien buy ambien online Iowa

what are the effects of stopping tramadol tramadol generic tramadol og panodil

aura soma flasche 69 buy soma qual é a soma dos 100 primeiros numeros impares naturais

xanax hard on liver generic xanax symptoms of allergic reaction to xanax

soma em sql oracle buy soma manisa soma turgutalp ilköğretim okulu

prices for ambien cr buy ambien weird thoughts on ambien

will 10 valium kill you valium online valium migraine

DOSAR

Militarii romani in Irak: plecam sau mai stam?

December 25th, 2007, com Comenteaza

PENTRU menţinerea trupelor in Irak

  1. în planul politicii internaponale

  • Nu a fost luată încă o hotărâre oficială de retrage­re a trupelor de către SUA sau de prelungire a man­datului forţelor Coaliţiei de către Consiliul de Securitate al ONU.

  • Se află în discuţie propunerea irakiană de numire a unui român – ambasadorul Radu Onofrei – drept Reprezentant Special al Secretarului General al ONU în Irak, ceea ce ar însemna nu doar o importantă pre­mieră diplomatică, dar mai ales dobândirea unui imens prestigiu politic internaţional şi diplomatic pen­tru România.

  1. în planul politicii naţionale
  • Politica României pe plan internaţional dovedeşte în acţiunile sale continuitate, previzibilitate şi loialita­te.
  • Respectarea, în condiţiile cutumelor de drept inter­naţional, a unor angajamente şi înţelegeri.

  1. Argumente geopolitice internaţionale

  • Greutatea şi autoritatea poziţiei României la masa tratativelor şi negocierilor bilaterale, precum şi în cadrul instituţiilor internaţionale, sunt direct pro­porţionale cu amploarea contribuţiei directe cu trupe în teren în cadrul unor misiuni internaţionale în teatre de operaţii fierbinţi.

  1. Argumente geopolitice regionale

  • Guvernul irakian nu a declarat oficial că nu mai are nevoie de sprijinul şi contribuţia militară externă.

  • Militarii români nu sunt priviţi cu ostilitate de către populaţie şi liderii locali.

  • România îşi poate susţine în mod activ interesele politice, diplomatice şi economice în zona Orientului Mijlociu şi în lumea arabă.

  1. Considerente economice

  • Prezenţa trupelor în teren favorizează în mod cores­punzător realizarea unor contracte şi legături econo­mice şi comerciale favorabile companiilor româneşti în Irak.

  1. Considerente militare

  • Participarea militarilor de toate gradele la o astfel de misiune reprezintă cea mai performantă formă de instruire şi pregătire autentică, contribuind astfel în mod consistent la procesul de profesionalizare a armatei române.

  1. Considerente sociale

  • Cei 70/80 de dolari pe zi primiţi ca diurnă de către militarii români care îndeplinesc o misiune pe timp de şase luni în Irak (remuneraţie dintre cele mai mici, în comparaţie cu celelalte naţiuni participante) repre­zintă pentru marea majoritate a acestora singura posibilitate de a obţine unele realizări materiale per­sonale (casă, mobilă, maşină etc.).

  • Calitatea de fost participant la o misiune în Irak constituie pentru majoritatea militarilor un important element de prestigiu şi mândrie personală faţă de colegi şi în societate.

  1. Considerente culturale

  • Prin prezenţa şi acţiunea în teren în mijlocul popu­laţiei irakiene a militarilor români este stimulat dialo­gul intercultural, toleranţa şi cunoaşterea reciprocă, se realizează o apropiere între civilizaţii.

  • Contactul personal dintre militarii români şi cei par­ticipanţi la forţele Coaliţiei are un efect pozitiv puter­nic asupra deschiderilor şi înţelegerilor reciproce, cu efecte benefice pe termen lung.

  1. Efecte de imagine

  • Menţinerea unei vizibilităţi consistente româneşti în mass-media locale, regionale şi internaţionale.

  • Menţinerea unei imagini convingătoare a României ca participantă pe scena politico-mililară internaţională.

  1. Aspecte istorice şi morale

  • Ştergerea amprentei românilor ca aliaţi nesiguri şi imprevizibili, percepţie creată în urma deciziilor şi actelor politice româneşti din 1914 (neutralitate, în opoziţie cu tratatul secret de alianţă cu Austro- Ungaria din 1883), la 23 august 1944 şi prin retra­gerea de facto din dispozitivul militar al Tratatului de la Varşovia începând cu anii ’70.

    Taguri:

Comenteaza