Militarii romani in Irak: plecam sau mai stam?

PENTRU menţinerea trupelor in Irak

1. în planul politicii internaponale

• Nu a fost luată încă o hotărâre oficială de retrage­re a trupelor de către SUA sau de prelungire a man­datului forţelor Coaliţiei de către Consiliul de Securitate al ONU.

• Se află în discuţie propunerea irakiană de numire a unui român – ambasadorul Radu Onofrei – drept Reprezentant Special al Secretarului General al ONU în Irak, ceea ce ar însemna nu doar o importantă pre­mieră diplomatică, dar mai ales dobândirea unui imens prestigiu politic internaţional şi diplomatic pen­tru România.

1. în planul politicii naţionale

• Politica României pe plan internaţional dovedeşte în acţiunile sale continuitate, previzibilitate şi loialita­te.

• Respectarea, în condiţiile cutumelor de drept inter­naţional, a unor angajamente şi înţelegeri.

1. Argumente geopolitice internaţionale

• Greutatea şi autoritatea poziţiei României la masa tratativelor şi negocierilor bilaterale, precum şi în cadrul instituţiilor internaţionale, sunt direct pro­porţionale cu amploarea contribuţiei directe cu trupe în teren în cadrul unor misiuni internaţionale în teatre de operaţii fierbinţi.

1. Argumente geopolitice regionale

• Guvernul irakian nu a declarat oficial că nu mai are nevoie de sprijinul şi contribuţia militară externă.

• Militarii români nu sunt priviţi cu ostilitate de către populaţie şi liderii locali.

• România îşi poate susţine în mod activ interesele politice, diplomatice şi economice în zona Orientului Mijlociu şi în lumea arabă.

1. Considerente economice

• Prezenţa trupelor în teren favorizează în mod cores­punzător realizarea unor contracte şi legături econo­mice şi comerciale favorabile companiilor româneşti în Irak.

1. Considerente militare

• Participarea militarilor de toate gradele la o astfel de misiune reprezintă cea mai performantă formă de instruire şi pregătire autentică, contribuind astfel în mod consistent la procesul de profesionalizare a armatei române.

1. Considerente sociale

• Cei 70/80 de dolari pe zi primiţi ca diurnă de către militarii români care îndeplinesc o misiune pe timp de şase luni în Irak (remuneraţie dintre cele mai mici, în comparaţie cu celelalte naţiuni participante) repre­zintă pentru marea majoritate a acestora singura posibilitate de a obţine unele realizări materiale per­sonale (casă, mobilă, maşină etc.).

• Calitatea de fost participant la o misiune în Irak constituie pentru majoritatea militarilor un important element de prestigiu şi mândrie personală faţă de colegi şi în societate.

1. Considerente culturale

• Prin prezenţa şi acţiunea în teren în mijlocul popu­laţiei irakiene a militarilor români este stimulat dialo­gul intercultural, toleranţa şi cunoaşterea reciprocă, se realizează o apropiere între civilizaţii.

• Contactul personal dintre militarii români şi cei par­ticipanţi la forţele Coaliţiei are un efect pozitiv puter­nic asupra deschiderilor şi înţelegerilor reciproce, cu efecte benefice pe termen lung.

1. Efecte de imagine

• Menţinerea unei vizibilităţi consistente româneşti în mass-media locale, regionale şi internaţionale.

• Menţinerea unei imagini convingătoare a României ca participantă pe scena politico-mililară internaţională.

1. Aspecte istorice şi morale

• Ştergerea amprentei românilor ca aliaţi nesiguri şi imprevizibili, percepţie creată în urma deciziilor şi actelor politice româneşti din 1914 (neutralitate, în opoziţie cu tratatul secret de alianţă cu Austro- Ungaria din 1883), la 23 august 1944 şi prin retra­gerea de facto din dispozitivul militar al Tratatului de la Varşovia începând cu anii ’70.

  Citeste urmatoarea pagina: 1 2 3

  Taguri: nr. 12 / decembrie 2007
  Tweet

  Tuesday, December 25th, 2007 at 5:55 pm, DOSAR, RSS feed