purchase diazepam Hialeah buy valium 2 gocce di valium

what's more powerful hydrocodone or tramadol tramadol 50mg cuales son los efectos del tramadol

drunk on ambien buy ambien ambien small white pill

can you give tramadol and codeine together tramadol 50mg can tramadol make you not sleep

soma binaria em c buy soma planilha soma excel pronta

buy ambien online Winston–Salem buy ambien etizolam vs ambien

amwaj orchide resort soma bay 5* отзывы soma 350 mg soma breakfast burrito

daun ungu untuk ambien buy ambien online order zolpidem Boston

white round xanax 2mg generic xanax can 50 mg of xanax kill you

trazadone taken with xanax xanax for anxiety come lasciare xanax

DOSAR

Militarii romani in Irak: plecam sau mai stam?

December 25th, 2007, com Comenteaza

CONTRA menţinerii trupelor în Irak

  1. în planul politicii internaţionale

  • Din SUA şi Marea Britanie vin semnale politice puternice privind perspectiva unei diminuări şi chiar a retragerii trupelor.

  • Marile puteri din UE se dovedesc a fi reti­cente faţă de un angajament militar pe ter­men lung în Irak.

  • Ţări membre NATO şi UE, precum Spania, Italia şi Bulgaria, şi-au retras deja contin­gentele militare din Irak.

    1. în planul politicii naţionale

  • Sunt semnale că o parte a opiniei publice nu înţelege rostul prezenţei militare în Irak şi crede că misiunea trupelor române s-a încheiat.

  • Se continuă astfel profilul tradiţional pacifist şi umanitar al majorităţii misiunilor militare externe postdecembriste (spitale de campa­nie, geniu, menţinerea păcii etc.).

  1. Argumente geopolitice internaţionale

  • în condiţiile unor resurse umane şi materiale limi­tate, România, prin forţele sale armate, trebuie să ia în considerare posibilitatea suplimentării sau deschi­derii unor contribuţii militare externe în cadrul unor misiuni ONU (în Sudan, Darfur), NATO (suplimentări de trupe în Kosovo sau Afganistan) sau UE (Bosnia, Darfur).

  • După accederea în NATO şi UE, România nu mai trebuie să recurgă la contribuţii militare externe doar pentru a convinge asupra capacităţilor şi bunelor sale intenţii. Astfel de gesturi sunt aşteptate acum din partea unor naţiuni candidate precum Albania, Georgia, Serbia.

    1. Argumente geopolitice regionale

  • Guvernul irakian a făcut progrese însemnate în operaţionalizarea unor batalioane ale forţelor sale armate şi a celor de securitate internă.

  • Populaţia irakiană are o percepţie în general nega­tivă asupra prezenţei trupelor străine în ţară.

  1. Considerente economice

  • Anularea costurilor privind menţinerea contingen­tului militar românesc şi eventuala reorientare a res­pectivelor fonduri ale Ministerului Apărării spre înzestrare sau susţinerea altor contribuţii în cadrul NATO.

  1. Considerente militare

  • Resursele umane angajate în prezent în Irak pot fi reorientate spre alte contribuţii militare româneşti în cadrul unor misiuni ale NATO (de exemplu Kosovo, Afganistan), ONU sau UE.

  1. Considerente sociale

  • Se vor reduce în mod corespunzător riscurile des­tul de mari de accidentare, rănire sau de pierdere a vieţii unor militari.

  • Se reduce ameninţarea unor eventuale acţiuni teroriste punitiv-revendicative împotriva intereselor româneşti.

  1. Considerente culturale

  • Se reduce, în rândul unor anumite segmente ale populaţiei musulmane, percepţia de cruciadă a popoarelor occidental-europene împotriva lumii isla­mice.

  1. Efecte de imagine

  • Ameliorarea imaginii României în anumite cercuri politice şi sociale naţionale şi internaţionale nefavo­rabile unei prezenţe militare străine în Irak.

  • Crearea imaginii unei politici externe româneşti fle­xibile şi pragmatice.

  1. Aspecte istorice şi morale

  • România nu are o tradiţie semnificativă privind acţiuni sau participări militare în afara graniţelor sale şi cu atât mai puţin în Orientul Mijlociu.

Taguri:

Comenteaza