Despre scandalul, terminat înainte să înceapă, legat de implicarea fratelui preşedintelui, Mircea Băsescu, în „comerţul cu arme”, s-a scris mult. S-a dezbătut şi s-a comentat pe la toate posturile de televiziune, cu frenezia tipică ajunului de campanie electorală.
Dacă în povestea „armelor” nu s-a spus ultimul cuvânt, năzdrăvăniile fratelui mai mic de până acum sunt într-o lungă serie care se adaugă năzbâtiilor făcute de fetele preşedintelui. Imaginea care rezultă – neplăcută, deranjantă şi umilitoare pentru omul de rând.
Povara şi beneficiile numelui
Mircea Băsescu afirma, recent, în contextul unui conflict în care era implicat, altul decât cel cu firma Desintco, Oxo şi altele din seria „traficului”, că numele de Băsescu a devenit o „povară prea mare, apăsătoare şi uneori prea greu de dus”. În completarea „apăsării” Mircea Băsescu a mai adăugat: „Eu, fratele cel mic, i-am creat multe necazuri şi neplăceri şi el m-a iertat, fără să fie nevoie să îmi cer scuze. Să ştiţi că este un om corect, drept şi bun. Aşa a fost întotdeauna. Sunt însă foarte supărat că diverşi adversari ai fratelui meu se coboară atât de mult încât îl atacă răstălmăcind faptele rudelor sale”, afirma într-un mediu prietenos Mircea Băsescu.
Între cei doi este o diferenţă de vârstă de doi ani. Amândoi sunt născuţi în noiembrie. Cel mare pe 4, cel mic pe 27.
Alegerea lui Traian Băsescu în funcţia de preşedinte al României l-a prins pe Mircea, fratele cel mic, patron de firmă modestă cu biroul în Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea (conform tradiţiilor marinăreşti ale familiei). Birou mic, dar cochet. Fumător înrăit, ca şi fratele cel mare, foarte mare amator de suc de roşii, fratele cel mic a gustat din plin victoria lu’ nenă-su. Mircea Băsescu povestea, pentru un ziar central, în 2004: „A fost pelerinaj la mine, în birou. Nici nu am apucat să-l felicit, că nu am mai apucat. Am vorbit cu nepoatele, mai ales cu a’ mică. Acuma pot să zic că fiecare şi-a împlinit drumul în viaţă. El a vrut să facă politică, şi uite că a reuşit. Eu am vrut să fac afaceri şi asta am făcut, asta am să fac”.
Fabrica de îngheţată şi Directorul Autorităţii Navale Române
Prima afacere a familiei, firma Prod Cros SRL şi fabrica de îngheţată. Firma avea mai mulţi acţionari. Traian şi Mircea Băsescu, dar şi Maria Băsescu. Doina, soţia lui Mircea, nu a vrut să facă afaceri, preferând politica. A fost aleasă pe listele de consilieri ale Alianţei în Consiliul Judeţean Constanţa. După ce a câştigat alegerile, Traian Băsescu a lăsat firma pe mâna fratelui, care împărţea 59 la sută din acţiuni cu soţia sa Maria. Nu făcuse fratele cel mare şase luni la Cotroceni că a izbucnit primul scandal. Firma de îngheţată avea datorii consistente la stat. Se afla în executare silită, în condiţiile în care procedura în sine era oprită, undeva într-un dosar de executare. Traian intervine, scrie o scrisoare deschisă, îşi cere scuze că are datorii la stat, şi promite plata lor, „de îndată”. La momentul acela datoriile erau în sumă de jumătate de miliard de lei vechi, la nivelul lui iunie 2005.
Merită menţionat cui a vândut Băsescu cota sa din firma de îngheţată. Pentru 260.000 lei noi, sumă menţionată în declaraţia de avere prezidenţială de la începutul lui 2006, cele 20 de procente au fost vândute către Lida şi Dumitru Ionescu, Paul Brânză şi Dora Popa. Lidia şi Dumitru Ionescu sunt prieteni de familie, Dora Popa a fost adusă de Maria Băsescu, iar Paul Brânză era din ianuarie 2005 şi până azi, Director al Autorităţii Navale Române şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. Pe Traian Băsescu şi Paul Brânză îi leagă SC Triton Company SA Constanţa. Şi preşedintele şi Brânză au renunţat la Triton Company, primul în favoarea fratelui, al doilea, către terţi, anul trecut. Când Băsescu era ministru la Transporturi, iar Mircea coordona business-ul, din Constanţa, presa a comentat faptul că Triton a câştigat mai multe licitaţii cu statul pe activităţi de profil. Una dintre ele, o tranzacţie de 16 milioane de euro, pentru aparatură de comunicare pentru nave.
Credit la Banca Agricolă
În februarie 2006 Mircea Băsescu este acuzat că a cerut şi primit, în 1994, un credit avantajos de la Banca Agricolă. În 1994 Banca Agricolă era o instituţie financiară cu capital integral de stat. Conform celor spuse chiar de Băsescu – preşedintele, Băsescu – fratele cel mic a luat un credit de la Banca Agricolă în valoare de 200.000 de dolari. Traian Băsescu a mai spus că fratele său a plătit creditul, dar că nu se poate face dovada, pentru că documentele anexe nu pot fi publicate. Mai mult, s-a afirmat că datoria a fost ştearsă, în perioada în care Băsescu era la conducerea Ministerului Transporturilor. Anexele despre care vorbea preşedintele se refereau la trecerea la datoria publică a pierderilor înregistrate de Banca Agricolă.
Mircea a încercat să lămurească situaţia, afirmând că în conformitate cu ordinele de plată ale creditului, ultima rată avea scadenţa în 28 februarie 1999, dar a fost în 16 august 1999, ca urmare a dificultăţilor financiare prin care trecea fabrica de îngheţată. Dat fiind faptul că scandalul se referea la situaţii şi fapte consumate cu şapte ani în urmă, conflictul s-a stins, din lipsă de probe.
De la îngheţată la pulpe de pui
În 2007, Mircea Băsescu era administrator la firma Plusfood, al cărei obiect de activitate este concentrat pe producţia şi comercializarea cărnii de pui. O fermă de pui este o mare consumatoare de curent electric, astfel că Mircea Băsescu, bun om de afaceri, a negociat la sânge sursa de curent şi a bătut palma cu firma Energy Holding, de la care, prin contract, a stabilit să cumpere 3.600 MWh/an, contract perfectat exact la data de 23 august 2005. În septembrie 2006, contractul a fost prelungit cu un an şi a fost crescută cantitatea de energie livrată la 4.650 MWh/an. Preţul – 87 de dolari/MWh. Un detaliu face povestea interesantă. În perioada încheierii acestui contract, preşedintele Băsescu critica cu patimă firma Energy Holding a cărei activitate era coordonată de „băieţii deştepţi“. Fratele cel mic a fost extrem de deranjat de faptul că presa a fost foarte interesată de acest contract, în contextul criticilor dure ale preşedintelui. Iar replica a fost: „Voi continua colaborarea cu Energy Holding. Nu mă interesează cui îi atrage preşedintele atenţia. Nu mă sfătuiesc şi nici nu îi cer aprobarea fratelui meu pentru ceea ce fac. Contractul cu Energy Holding a fost încheiat pentru că, în acel moment, au avut cea mai bună ofertă. Oferta a fost transmisă patronilor olandezi, care şi-au dat acordul pentru contract. Noi plătim 87 de dolari pentru un MWh şi suntem cel mai mare consumator din zonă“, a declarat Mircea Băsescu, pentru Mediafax. Fratele mai mare a fost întrebat dacă ştie că firma lui Mircea Băsescu are un contract cu Energy Holding. Acesta a răspuns: „Întrebaţi-l pe el! Nu îmi raportează ce face!“
Grădina cu piersici
Amator de nou, Mircea Băsescu nu a ezitat să se implice şi într-o afacere imobiliară. A constituit firma Global Business and Investments, în 2005, care în proporţie de 85 la sută aparţine fiului său Dragoş Băsescu. Ceilalţi acţionari sunt Raluca Băsescu, fiica cea mică a fratelui cel mic, şi Adriana Oprean. Aceasta din urmă a apărut cu un procent mai mare sau mai mic în toate firmele constituite de Mircea Băsescu.
Obiectul afacerii: un contract de asociere cu Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură din Constanţa, încheiat în 2006, care consta într-o contribuţie în natură a Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură, cu 30 de hectare, la marginea drumului european care leagă Mangalia de Constanţa, iar aportul lui Dragoş Băsescu consta în promisiunea de a finanţa asociaţia cu 75.000 de euro şi realizarea mai multor proiecte de infrastructură. Contractul a fost încheiat pe 15 ani, firma lui Dragoş Băsescu fiind îndreptăţită la 70 la sută din profit, în timp ce Staţiunii Pomicole îi revine… restul.
Afacerea a fost negociată de Mircea Băsescu, dovadă câteva procese-verbale, de la şedinţele de consiliu. Fratele cel mic nu s-a sfiit să recunoască faptul că s-a implicat în business-ul fiului, Mircea Băsescu afirmând: „Îl consiliez pe fiul meu, are doar 27 de ani. Eu l-am sfătuit pe băiat să intre în afacerea de la Agigea, şi i-am spus că va obţine bani din asta abia după ce intră pomii pe rod, adică abia peste cinci ani”, citat de Mediafax. Mircea Băsescu continuă şi afirmă că a promis că terenul nu va fi valorificat imobiliar, deşi confom Registrului Comerţului obiectul de activitate al firmei este specificat clar şi se referă la „dezvoltare imobiliară”. Faţă de cele declarate de fratele preşedintelui la capitolul beneficii, tot Registrul Comerţului îl contrazice. În 2005, firma avea un salariat, o cifră de afaceri de peste 1,2 milioane de lei noi şi un profit brut de 1.125.000 de lei. În 2006 cifra de afaceri a scăzut, profitul fiind de 110.000 lei, iar în 2007 (ultimul bilanţ depus), profitul a fost de 75.500 lei pentru trei angajaţi.
Despre toate acestea nu s-a mai comentat nimic, din momentul în care detaliile afacerii cu piersici au fost făcute publice, adică la începutul lui aprilie, anul acesta.
Mircea Băsescu, ironic, a spus că nu a vrut să se implice în afacere, şi a dat-o pe mâna copiilor, pentru că nu vrea să facă afaceri cu statul.
„Acum ce pot să spun? Toate neamurile preşedintelui României, toate neamurile primului-ministru, toate neamurile miniştrilor, ăştia ce trebuie să facă în România? Trebuie să moară de foame? Care-i problema?“, a replicat Mircea Băsescu.
Căsuţele de la Techirghiol
Fratele preşedintelui României a constituit o nouă firmă cu iniţialele numelui său: MB Consult Company (dovedind o preferinţă specială pentru firme al căror nume are rezonanţă englezită) şi s-a apucat vitejeşte de afaceri imobiliare la Techirghiol. Pentru firma prin care Mircea Băsescu a concesionat un teren pentru căsuţe de vacanţă la marginea oraşului Techirghiol, Fiscul ceruse lichidarea judiciară pentru neplata datoriilor la stat. Evident, plata cu întârziere este o tradiţie pentru afacerile lui Mircea Băsescu şi soluţia pentru succesul acestora pentru că nu este prima oară când Mircea Băsescu are probleme cu plata datoriilor la stat. Terenul concesionat este în suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi, scopul concesionării fiind construcţia unui complex de vacanţă. Mircea Băsescu a căpătat terenul în mai 2005, când Techirghiolul era un oraş condus de PSD. Licitaţia câştigată de firma MB Consult Company a fost cea care a vizat cea mai mare suprafaţă de teren din Techirghiol, de când se fac afaceri imobiliare în zonă. Contractul a murit în faşă, pe de o parte pentru că Fiscul a cerut lichidarea juridică a firmei MB Consult Company, pe de alta pentru că firma se afla într-o situaţie financiară care nu-i permitea să se achite de detaliile contractului încheiat cu Primăria din Techirghiol. Lichidarea firmei a fost demarată în februarie 2009.
Merită consemnat faptul că, în conformitate cu prevederile contractului, Mircea Băsescu trebuia să plătească pentru terenul concesionat, pe 49 de ani, 10 cenţi pe metrul pătrat, adică vreo 2.000 de euro pentru o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi.
Jocul cu muniţia
În ciuda tuturor negaţiilor, a anchetelor care nu aduc acuzaţii, Mircea Băsescu a fost (este) parte a acţionariatului unei firme care are ca obiect organizarea de târguri şi expoziţii de armament şi consultanţă în domeniul industriei de apărare. Firma Defence Security and Intelligence Co. DESINTCO SRL l-a avut ca acţionar pe Mircea Băsescu, cu 30 la sută, pe Romeo Oiţa (fost ofiţer SPP), preşedintele Patronatului Serviciilor de Securitate, cu 30 la sută, Cristian Geamănu, vicepreşedinte pe Europa de Est al General Defence Co. (SUA), cu 30 la sută, generalul maior (r.) Ion Eftimie Sandu, fost locţiitor al şefului Departamentului pentru Armament din MApN până în februarie 2009, cu 5 la sută, Maria Cristina Cazacu, fiica lui Aurel Cazacu, fost şef al Romtehnica şi director pentru industria de apărare în Ministerul Economiei, cu 5 la sută.
Să mai spunem că Aurel Cazacu este cel care a negociat şi a finalizat în 2002 contractul privind achiziţionarea celor două fregate britanice. Imediat după izbucnirea scandalului, Aurel Cazacu (care a şi demisionat de la conducerea ministerului), a declarat că Mircea Băsescu a fost cooptat în firmă pentru a deschide mai uşor uşile de la Palatul Cotroceni pentru rechinii internaţionali din domeniul industriei de armament.
Recent Cazacu a repetat această teorie, detaşat, pentru un post de televiziune. „Contractele de înzestrare a armatei au fost miza expoziţiei navale de la Constaţa, organizată în august de asociaţii lui Mircea Băsescu în firma Desintco”. Potrivit lui Cazacu, fratele preşedintelui Traian Băsescu a stat efectiv la masă cu preşedinţii companiilor interesate de contractele de înzestrare a armatei. Aurel Cazacu mai spune că legătura lui Mircea Băsescu cu şeful statului era foarte importantă pentru participanţii la expoziţia navală de la Constanţa, din această vară.
Afacerile lui Mircea Băsescu fac, în prezent, obiectul unor anchete, care se află în curs de derulare. Neoficial, un rezultat, o concluzie oficială nu va putea fi posibilă mai devreme de ianuarie anul viitor.
