- Revista Flacara - http://revistaflacara.ro -

O istorioară cu parfum domnesc

Ferma didactică Moara Domnească pregăteşte specialiştii români de mâine în agricultură

Ne-am învăţat după ’89 să cumpărăm fructele cele mai mari din piaţă. Să alegem legumele cele mai frumoase, fiindcă, nu-i aşa, ne fac insistent cu ochiul. Ne lăsăm seduşi adesea de fructele şi legumele care, poate, nu au văzut în viaţa lor solul adevărat şi nu au extras niciodată substanţele nutritive din acesta, ci dintr-o eprubetă. Câţi dintre noi ştiu că de fapt aceste „minunăţii din piaţă”, de altfel fără nici un gust, vin direct din laboratoarele turceşti, olandeze etc.? Şi câţi dintre noi ştiu că soiurile de cereale, legume sau de pomi fructiferi pot fi ameliorate în laborator, dar lăsate să se dezvolte apoi în mediul natural, prin mijloace naturale, cu bune rezultate şi fără să ne afecteze sănătatea? La ferma didactică Moara Domnească a Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti se pregătesc viitorii specialişti în horticultură, agricultură, zootehnie, medicină veterinară etc. Ei nu numai că învaţă tainele acestor discipline, dar ferma chiar produce cereale, fructe, legume proaspete mult mai gustoase şi mai sănătoase de o mie de ori decât ceea ce ne vine din import.

La 15 km de Bucureşti, în dreapta şoselei naţionale Bucureşti-Urziceni, începe o şosea îngustă, jalonată de plopi, care duce direct la ferma didactică Moara Domnească, aflată la est de satul cu acelaşi nume. Un mic colţ de rai despre a cărei prezenţă nici nu bănuiai că poate fi posibilă atât de aproape de prăfuitul Bucureşti. Puţini sunt cei care ştiu că ferma aparţine de USAMV şi că aici studenţii, cadrele didactice, masteranzii, doctoranzii şi cercetătorii USAMV pregătesc programe de ameliorare, cercetare şi testare de soiuri noi şi hibrizi de cereale, pomi fructiferi etc., utilizând cele mai moderne tehnologii din domeniu. Şi mai puţini sunt aceia care ştiu că de numele fermei şi satului Moara Domnească se leagă o întreagă istorie presărată cu voievozi, domniţe de curte, generali ruşi şi chiar cu însuşi Lev Nikolaevici Tolstoi. Ferma didactică cuprinde o fermă vegetală de 455 ha cultură mare, una pomicolă (65 ha livadă), un sector zoopiscicol – 19 ha luciu de apă, un grajd pentru cai de agrement, un depozit frigorific cu temperatură, umiditate şi atmosferă controlate pentru depozitarea fructelor şi legumelor cu o capacitate de 900 tone, o fermă modernă de genotecă de palmipede (gâşte, raţe de soi), un conac în care a locuit Tolstoi şi multe alte dependinţe modern dotate pentru cazarea şi instruirea viitorilor specialişti. Mai mult, de la fermă se pot achiziţiona, la preţuri convenabile, legume şi fructe proaspete, rod al muncii cadrelor didactice şi studenţilor universităţii bucureştene.

În conacul de la Moara Domnească a locuit Lev Tolstoi

Povestea cu Moara Domnească începe de mult, din vremea când domnitorul Ţării Româneşti, Şerban Vodă Cantacuzino, stăpânea moşia Stoeneşti, dobândită prin cumpărare în 1671, adică o suprafaţă de 650 de stânjeni. El a făcut aici, în vadul vechi de la zăgazul apei Pasărea, o moară de apă pentru localnici. De la această moară de apă, în timp, numele vechiului sat Moşneni-Stoeneşti s-a transformat în Moara Domnească şi aşa a rămas până în zilele noastre. Zoiţa Cantacuzino, strănepoata de fiu a lui Şerban Vodă Cantacuzino, a construit la Moara Domnească, în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea,  o biserică din lemn micuţă, cu hramul Sf. Ierarh Nicolae. În 1810, în bisericuţa ctitorită de Zoiţa Cantacuzino nu se mai ţineau slujbe, credincioşii îndreptându-se pentru slujbă către Mânăstirea Pasărea, aflată în apropiere. În 1817, un grup de credincioşi din Moara Domnească au ridicat din cărămidă o nouă biserică, cu hramul Sf. Ierarh Nicolae, pe locul celei vechi. Din 1826 biserica intră în grija soţilor Mavros, noii stăpâni ai moşiei de la Moara Domnească. Noii proprietari, generalul Nicolae Mavros şi soţia sa, Sevasta Alexandru Şuţu, au avut un rol determinant în dezvoltarea viitoarei localităţi Moara Domnească. Fiica generalului Mavros, Paulina, s-a căsătorit apoi cu consulul Ernest von Kotzebue, văr cu generalul rus Pavel Kisseleff, un oaspete permanent al reşedinţei de la Moara Domnească. În urma războiului din Crimeea, la conacul soţilor Mavros-Kotzebue a sosit un vizitator de vază: ofiţerul şi scriitorul rus Lev Nikolaevici Tolstoi, rudă şi prieten cu Ernest von Kotzebue. Faimosul scriitor a locuit în conacul de la Moara Domnească circa un an şi jumătate, fiind exilat din motive politice.

De numele Paulinei Mavros Kotzebue se leagă, de asemenea, existenţa noii biserici-monument istoric, purtând hramul Sf. Ierarh Nicolae, ctitorită de ea în 1909, pe locul celei din 1817 şubrezită de cutremure. De asemenea, în biserică se odihnesc osemintele generalului de divizie Pavel Kotzebue şi ale soţiei sale Lidia (născută Suhanova) – sculptoriţa care a executat Monumentul Aviatorilor din Bucureşti.

Moara Domnească, o fermă de soi

Aşadar, dacă ajungi la Moara Domnească, trebuie să ştii nu doar că vii şi vezi una dintre cele mai moderne ferme didactice ale USAMV ci şi un loc încărcat de istorie. Ferma este situată chiar pe strada Kotzebue, la nr. 1. La ferma vegetală se cultivă, prin rotaţii succesive: grâu, triticale (încrucişare între grâu şi secară), mazăre, floarea-soarelui, rapiţă, cartofi etc. În fermă sunt amplasate şi experienţele cadrelor didactice de la Fitotehnie, Agrotehnică-Pedologie-Agrochimie, Fitopatologie, Entomologie, păşuni şi fâneţe, Mecanizare şi Pomicultură, mai exact, o suprafaţă de 25 ha. La ferma pomicolă există o livadă 12 ha piersic cu soiuri de bază: Cardinal, Redhaven, Springold, Mioriţa, Romamer, NJ 365 etc.,  o livadă de 23 ha de  măr cu peste 30 de soiuri, una de prun – 7 ha cu soiuri precum Stanley, Centenar, Anna Spath, Agen, o livadă de cais – 6 ha, unde predomină soiurile Dacia şi Tudor, o livadă de cireş – 5 ha cu soiuri de bază: Germersdorf, Hedelfinger, Stella, livada de nuc – 5 ha cu soiuri româneşti ca Jupâneşti, Germisara ,Muscelean şi Vâlcea. La fermă mai există, experimental, şi 0,5 ha de kiwi. Livada de pomi este astfel structurată încât să se poată verifica, controla şi cerceta evoluţia pomilor în diferite stadii de vegetaţie. Ferma are pe toată suprafaţa instalaţii de irigare prin picurare. Pe lângă sectorul pomicol, mai există la Moara Domnească şi unul legumicol care furnizează legume proaspete pentru cantina angajaţilor de aici. Un loc atractiv pentru ferma de la Moara Domnească îl reprezintă bazinul piscicol unde se organizează concursuri de pescuit sportiv cu studenţii universităţilor agronomice şi de medicină veterinară din ţară. Există, nu departe de bazinul piscicol, şi spaţiile amenajate pentru iubitorii sportului de echitaţie, spaţii care vor fi modernizate astfel încât aici practicanţii acestui sport să se poată antrena şi să se poată organiza concursuri de echitaţie.

Cât priveşte ferma de palmipede, aceasta cuprinde 150 de gâşte şi 550 de raţe plus bobocii acestora, având patru rase de gâscă (Emden, Toulouse, Chineză albă, Chineză castanie) şi patru rase de raţă (Barbaria/leşească, Pekin, Alergătoare indiană şi Cambell Khaki), un incubator şi material genetic de foarte bună calitate. Ferma de palmipede a reprezentat o investiţie nouă a USAMV ca de altfel şi depozitul cu temperatură, umiditate şi atmosferă controlate, alături de laboratoare şi o cantină nouă având o capacitate de 120 de locuri pentru studenţii veniţi aici în practică. În curs de finalizare se regăsesc o serie de clădiri care vor deservi dezvoltarea viitoare a agroturismului rural manageriat de cadrele didactice de la catedra de Management şi Agroturism a universităţii bucureştene. Sunt începute lucrările de recondiţionare a căminelor pentru angajaţii fermei şi studenţii aflaţi în practică, de asemenea este în renovare vechiul conac, unde au locuit familia Kotzebue şi Lev Tolstoi.

foto Octavian Tibăr