- Revista Flacara - http://revistaflacara.ro -

Pe urmele Şoimului maltez

Dacă aţi fost îndrăgostiţi, cândva, de filmul sau de cartea Şoimului maltez, atunci e timpul să faceţi cunoştinţă, de-a dreptul, cu Malta. Şi nu o puteţi face decât mergând acolo. Vestea bună e că se constituie într-o destinaţie turistică foarte accesibilă românilor. Atracţiile arhipelagului maltez pornesc de la cele cinci secole de istorie a cavalerilor ioaniţi şi se termină la natura splendidă, în care golfurile foarte limpezi au lucire de peruzea – şi sunt, adeseori, gazde pentru echipele care toarnă filme în ambianţe mediteraneene.

Vă amintiţi de Sam Spade, hard-boiled detectiv? Sau, măcar, de Humphrey Bogart, cel care a fost eroul principal al filmului turnat în 1941, cu acelaşi nume, Şoimul maltez? Cartea care a stat la baza scenariului, apărută în 1930, a fost un adevărat succes în epocă – şi a fost scrisă de scriitorul american de policier Dashiell Hammett. Este, probabil, o încununare a operei lui Hammett. Sam Spade, ca detectiv, mai apare în alte două povestiri ale aceluiaşi autor. El întruchipează figura detectivului/bărbatului dur, un lup singuratic care efectuează, de obicei, mai ales „investigaţii private“. Se află la originea unui nou gen de roman poliţist. Bogart, cu surâsul său enigmatic, cu parcimonia lui în a vorbi, hotărât, dar nu lipsit de sensibilitate, cu o figură melancolică, în ciuda comportamentului tough, îl întruchipează atât de memorabil, încât, pesemne, cu greu ne mai închipuim un alt… Sam Spade.

Acasă la „şoimul pelegrin“

Spade era un mixaj între mai multe feluri/figuri de detectiv pe care Dashiell Hammett îi propulsase în cărţile sale anterioare. Sinteza s-a dovedit însă într-atât de strălucită, încât eroul a rămas antologic, intrând în galeria celor mai stăruitoare personaje care ne populează memoria noastră „detectivistică“. El se află şi la baza prototipurilor de eroi pe care un alt mare scriitor care va veni, Raymond Chandler, îi va arunca în luptă. De aici vine şi faimosul Philip Marlowe, bunăoară, care ne-a încântat şi nouă – şi încântă, încă, adolescenţe. Dar cine este „şoimul maltez“? E o specie de răpitoare specifică arhipelagului maltez, varietate a şoimului pelegrin. Ca să mergeţi drept pe urmele şoimului, trebuie să vă urcaţi în avion, cu un bilet de la Malta Travel în buzunar (ca să îl procuraţi, trebuie să daţi un clic pe www.malta.ro. Şi să optaţi, preferabil, pentru o excursie care costă în jur de 200-300 de euro, la un hotel de trei stele, în principiu).

Nu scăpaţi „La festa“!

Dar şoimul care a servit ca pretext cărţii şi, ulterior, filmului regizat de John Houston, este un şoim aparte. Este unul istoric. Doldora de pietre preţioase, pentru că este chiar încrustat cu diamante. El exploatează existenţa unui şoim care era plătit ca tribut, ofrandă, omagiu, în fiecare an. De fapt, ce altceva era şoimul decât o bijuterie minunată, bună să alimenteze imaginaţia, deopotrivă, aventurierilor, istoricilor, arheologilor, orfevrilor? Până la urmă, şoimul nu e decât această bijuterie de arhipelag care a fost pusă la punct, vreme de aproape cinci secole, de către cavalerii ioaniţi, cu care istoria Maltei se împleteşte. Astăzi, Malta, chiar dacă nu mai este condusă de ioaniţi în mod explicit, tot în umbra lor (fastă!) se află, cumva. Cea mai mare răsplată pentru un voiaj/o aventură în arhipelagul maltez nu este musai un şoim încrustat în diamante, ci însăşi călătoria, cu binefacerile şi plăcerile ei. Simbolul, şoimul, este cum nu se poate mai bine ales, pentru că insulele gem de istorie, sunt ticsite până la refuz cu spiritul vremurilor trecute, cu legendele cavalerilor care odihnesc, sub lespezi, la ?bisericile din La Valletta.

Malta este un colţ de lume populat cu oameni foarte credincioşi care, aşa cum trăiesc printre artificii (ar fi un mare păcat să scăpaţi LA FESTA, pe care, de altfel, Malta Travel o are în program!), trăiesc şi printre sfinţi. Limba pe care localnicii o vorbesc e o limbă arhaică, aflată în rădăcina arabei sau a altor limbi vorbite pe coasta de Mediterană din apropierea Ierusalimului, de unde se trag cavalerii. Malta e o lume aparte. Şi ceea ce au reuşit să facă acest neam de ca?valeri, mistici şi războinici, este cu totul remarcabil: şi-au lăsat o admirabilă amprentă de civilizaţie pe un perimetru stâncos de insule, unde alţii, mai puţin înverşunaţi, n-ar fi izbândit.