ambien weed smoking buy ambien online can ambien cause bad dreams

fungsi valium injeksi buy valium online does valium interact with warfarin

buy valium Salem buy valium online drug giant behind valium

oral dose of valium buy valium valium ou tranxene

how much phentermine can you take a day phentermine 37.5mg can phentermine cause numbness in feet

ambient occlusion types ambien 10mg ambien dosages generic

tramadol cas no buy tramadol online buy ultram online Alexandria

drug maker of ambien buy ambien ambien and drowsiness

ambien and false positive drug test buy ambien purchase ambien Saint Paul

ativan equal to xanax buy lorazepam can you take ativan while at work

BUSINESS

Pensiile private

January 5th, 2007, com 2 comentarii

2007 este anul hotărâtor pentru pensiile private obligatorii din pilonul al II-lea al Legii nr. 411/2004. De fapt, o lege modificată de o ordonanţă de urgenţă care a trecut de Camera Deputaţilor, dar care întârzie să fie publicată în Monitorul Oficial, drept urmare lucrurile nu se mişcă până nu apare în M.O. Aşteptările sunt mari, atât din partea contribuabililor cât şi din cea a Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Mai ales că reforma sistemului public de pensii din România a început în 2000, odată cu Legea nr.19/2000, crescându-se progresiv vârsta de pensionare şi atrăgând cât mai mulţi contribuabili în sistem, dar efectele reale nu s-au văzut nici acum. Pilonul II şi III au intrat cât de cât în discuţie abia din 2004 încoace. Criticile şi acuzele, partizanii pro şi contra Legii nr.411/2004 au apărut imediat după apariţia acesteia şi continuă să se războiască.

Impus de Banca Mondială, sistemul pensiilor private este alcătuit din trei piloni: pilonul I reprezintă fondul public de pensii, pilonul al II-lea, reglementat de Legea nr.411/2004 şi prin ordonanţă de guvern include fondurile de pensii private obligatorii, la care toţi angajaţii sub 35 de ani urmează să contribuie, iar pilonul al III-lea cuprinde fondurile de pensii private facultative, reglementate de Legea nr. 204/2006, la care pot participa toţi angajaţii care doresc să aibă un fond în plus, dar mai ales angajaţii care au peste 35 de ani. În pilonul al II-lea va intra o cotă-parte din banii care până în prezent se duc la fondul public de pensii. În fiecare an un anume procent, în primul an 2%, apoi câte 0,5% până când, după opt ani procentul va atinge 6%. Criticii noului sistem – sindicalişti, analişti economici, ziarişti din presa economică – nu văd cu ochi buni modalitatea de colectare şi funcţionare a fondurilor de pensii private obligatorii. Ei motivează că volumul contribuţiilor este prea mic pentru a realiza o administrare eficientă şi, drept urmare, o pensie mare în timp. Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului Pensiilor Private, este de altă părere: „Cu cât perioada de acumulare e mai mare şi deci se investeşte într-un timp mai îndelungat, cu atât vom avea la sfârşit o fructificare mai mare. Noi sperăm ca, după doi ani de la colectare, sistemul să-şi dovedească eficienţa.“

Cine administrează fondurile din sistemul privat de pensii obligatorii? Potrivit legii, vor administra societăţile şi companiile financiare acreditate de către CSSPP, după ce au trecut proba dosarului. Vor fi societăţi şi companii de administrare nou înfiinţate al căror obiect unic de activitate va fi administrarea de fonduri de pensii private obligatorii. Există un program de implementare a pilonului al II-lea pentru anul acesta. Potrivit lui Oancea, în ianuarie-aprilie comisia emite principalele norme privind autorizarea firmelor care vor deveni administratori, vor fi dezbateri publice şi se va discuta cu investitorii. Din mai până în august a.c. va avea loc procesul de autorizare efectivă a societăţilor care vor să ia în administraţie fondurile de pensii private obligatorii. Urmează ca între septembrie şi noiembrie să se facă informarea tuturor angajaţilor asupra opţiunilor pe care le au în a-şi alege un fond la care să adere. Este perioada în care angajaţii trebuie să deschidă bine ochii când fac o alegere gândindu-se la riscuri, la avantaje şi să decidă. Iar după aderarea la o societate sau alta, din luna decembrie sau cel târziu în ianuarie viitor se va începe colectarea banilor în pilonul II de pensii. Criteriile după care CSSPP va acredita în termen de 30 de zile o societate de administrare a fondului de pensii sunt multe. Între ele un rol important îl au: capitalul social, experienţa, notorietatea fondatorului societăţii nou înfiinţate, pregătirea în domeniul pieţei financiare, să nu aibă datorii la bugetul de stat, situaţia financiară a fondatorului să fie bună, fără pierderi în ultimii trei ani. Fondul de pensii private obligatorii va fi protejat fiind absolut separat de compania care îl administrează. Celor care se tem ca nu cumva acest sistem să semene cu FNI sau SAFI, Mircea Oancea le dă replica: „Aici vorbim despre fonduri coagulate pe termen lung şi există tot felul de sisteme de verificare, cerinţe de raportare financiară din partea depozitarului – care de obicei este o bancă. Administratorul îşi va face propria-i politică de investiţii, dar nu poate face nici o operaţiune ilegală sau care să nu facă parte din contractul pe care şi l-a asumat. În plus, mai există un fond de garantare a pensiilor construit pe modelul fondului de garantare din sistemul bancar/fond de garantare al asiguraţilor. Acesta va fi constituit în termen de trei luni de la autorizarea primilor trei administratori de fond privat de pensii obligatorii. Firmele care vor administra vor putea depune banii în conturi bancare, în depozite de capital, se pot achiziţiona instrumente cu venit fix: titluri de stat, obligaţiuni corporatiste, certificate de trezorerie. Acum la noi încă nu există obligaţiuni ipotecare, titluri ipotecare, dar piaţa se va dezvolta şi vor apărea şi la noi. Fondurile de pensii private, după părerea mea, trebuie să regleze piaţa şi vor veni să scoată în evidenţă necesitatea investiţiilor pe termen mediu şi lung.“ Vor putea administra fonduri de pensii private inclusiv societăţi cu profil similar din UE, condiţia fiind respectarea legilor româneşti. Toţi contribuabilii vor fi informaţi periodic asupra situaţiei conturilor, care e politica fondului, iar după doi ani au dreptul să decidă dacă rămân sau se mută la un alt fond de pensii privat.

„Este posibil ca pensia unei femei să fie mai mică decât a unui coleg de serviciu încadrat cu acelaşi salariu, asta fiindcă iese mai devreme la pensie cu cinci ani – ea iese la 60, bărbatul la 65 de ani – deci contribuţia la pensie este mai mică. Femeile pot să stea acasă doi ani şi să crească un copil, iar dacă nu găsesc un mijloc de a contribui la pensie în acest interval de timp, normal că şi contul ei este diminuat. Valoarea pensiei este legată de perioada de contribuţie. În ceea ce priveşte faptul că un om ar putea să primească mai puţin decât a depus… Da, este posibil fiindcă în economia de piaţă există riscuri şi e posibil orice, însă consider că a gândi astfel e pură speculaţie, fiindcă oriunde în teoria financiară ideea este să obţii profit şi să înmulţeşti banii, nu să ai mai puţini. Când vorbim despre pensii ne referim la investiţii pe termen lung, fiindcă dacă ne referim la o perioadă de cel mult zece ani, da, este într-adevăr posibil să prindem o perioadă economică dificilă şi dobânzile de pe piaţă să nu ofere o fructificare suficientă.“

Legea prevede că la pilonul al II-lea se asigură contribuţiile care sunt plătite, dar atât, nu şi fructificarea. Cine credeţi că ar asigura o fructificare de 4-5% peste nivelul inflaţiei? „O altă problemă pe care o ridică noul sistem este aceea că salariaţii cu salariul minim pe cartea de muncă sunt dezavantajaţi, la fondul de pensii privat – fie el obligatoriu, fie facultativ – nu pot contribui cu mai mult de 15% din salariul brut realizat şi trecut pe cartea de muncă. Lucru pe care CSSPP nu pare să-l fi luat absolut deloc în calcul motivând că nu intră în atribuţiunile CSSPP să se ocupe de inadvertenţele acestea care defavorizează o largă categorie de salariaţi. Ceea ce trebuie să ştie salariaţii este faptul că, dacă eşti înscris la un fond de pensii private obligatoriu, nu înseamnă că nu poţi să te înscrii şi la un fond de pensii private facultativ, maximum de depunere fiind 15% din întreg venitul lunar al angajatului.

foto Octavian Tibăr şi Alice Gherman


Puncte tari ale sistemului:

• La sfârşitul perioadei de contribuţie vom avea sigur o pensie mai mare decât ceea ce se poate obţine astăzi.

• România este o ţară cu potenţial, iar cine va participa acum în pilonul II şi III va fi mult mai norocos decât cei care vor începe să contribuie mai târziu. La momentul actual randamentul investiţiilor este foarte mare în România.

• Deşi momentan nu există suficient de multe instrumente investiţionale în ţara noastră, este de aşteptat ca într-un viitor apropiat să apară obligaţiunile municipale şi cele ipotecare în care se va putea investii fără riscuri majore şi cu o profitabilitate foarte bună.

• Fondul personal de pensie (fie el din pilonul II, obligatoriu, fie din pilonul III, facultativ) poate fi moştenit, în caz că titularul moare.

• Posibilitatea de a forma pensia din mai multe surse (public, privat obligatoriu şi privat facultativ).

• Viitorii pensionari vor beneficia direct de banii cu care au contribuit la un fond privat

• Vor putea alege de către cine le vor fi administraţi banii şi vor avea controlul asupra sumelor plătite la fond.


Punctele slabe:

• Limita de contribuţie la sistemul de pensii facultative prevăzute în lege este de 15% din venitul realizat pe cartea de muncă, deci omul nu poate să depună mai mult dacă doreşte acest lucru sau dacă obţine venituri mai mari, dar nu pe cartea de muncă.

• Atât în pilonul I, II, cât şi în pilonul III sunt dezavantajate persoanele care au trecut în cartea de muncă salariul minim pe economie, deşi salariul obţinut efectiv e mult mai mare şi restul plăţilor se face pe baza contractelor de „proprietate intelectuală“, supus impozitului, dar nu şi contribuţiei la bugetul de pensii.

• Costurile de administrare şi depozitare a contribuţiei pot face pensia mai mică.

• Întrucât femeile sunt nevoite să întrerupă munca pe perioada cât îngrijesc unul-doi copii, aceasta înseamnă penalităţi şi deci o pensie mai mică decât cea a bărbaţilor.

• De asemenea, fiindcă femeile ies mai devreme la pensie cu cinci ani decât bărbaţii, reprezintă o altă cauză pentru care pensia femeilor va fi mai mică decât cea a bărbaţilor.

Taguri:

Comenteaza