- Revista Flacara - http://revistaflacara.ro -

Perspectivele electrice

Criza financiară și preţul petrolului au readus în discuţie mașina electrică, iar lumea auto freamătă la gândul unei schimbări radicale de direcţie.

La sfârșitul lunii aprilie Guvernul a înfiinţat un grup interministerial pentru dezvoltarea automobilului electric în România. Semnalul a fost unul care a dat apă la moară celor ce susţin că „ţara arde și baba se piaptănă“. Dar premierul Boc a luat această decizie după o întâlnire cu Jerome Olive, directorul general al Dacia. Iar Dacia este parte din Renault care este în acest moment în avangarda dezvoltatorilor de automobile electrice. Deja, în colaborare cu Danemarca și Israel, francezii promit primele automobile electrice în 2011. Infrastructura este în plină construcţie în aceste două state.

Mașina francezilor este bazată pe conceptul Fluence ZE care şi-a făcut debutul la salonul auto de la Frankfurt. Fluence este o berlină pentru cinci persoane, derivată din Mégane. Autonomia limitată a acestor maşini (Renault susţine că maşina sa parcurge 160 km la o încărcare completă) presupune necesitatea unei infrastructuri care să ofere servicii de reîncărcare a bateriilor. Renaulta semnat un parteneriat cu o companie numită Better Place care o să dezvolte o infrastructură pentru maşinile Alianţei Renault-Nissan. Deocamdată, această infrastructură o să apară în Israel şi Danemarca.

Planul francezilor presupune achiziţia mașinilor, dar și închirierea bateriilor, astfel încât preţul iniţial să fie cât mai mic. Totodată, asta va permite cumpărătorilor să se folosească de numeroasele staţii automatizate care vor schimba bateriile de pe automobil cu unele încărcate. Totul în aproximativ trei minute.

Soluţiile deja clasice (deşi în acest moment doar teoretice) pentru încărcare se păstrează: se poate încărca bateria în propriul garaj în 4-8 ore sau se poate aştepta 20 minute pentru o încărcare rapidă cu până la 80% din capacitate. Garanţia maşinii este de patru ani sau 120.000 km.

Mergând pe acest plan ambiţios, Renault urmăreşte să vândă 100 mii de maşini electrice Fluence până în 2016 doar în aceste două ţări.  Marele avantaj este că Renault vine atât cu soluţia constructivă cât şi cu asigurarea infrastructurii.

Un alt automobil care urmărește titlul de principal automobil electric pentru mase este Opel Ampera. Acesta este anunţat pentru 2012 dar, spre deosebire de Renault, automobilul grupului GM deţine și un motor cu ardere internă ce va fi folosit exclusiv pentru încărcarea bateriilor. Astfel, autonomia anunţată de 60 km se poate extinde până la consumarea benzinei.

Ceva mai neconvenţional este Mitsubishi i MiEV care a fost dezvoltat pe platforma unui model deja existent și cu vânzări foarte bune în Japonia. Automobilul japonezilor are dimensiuni ceva mai mici – dedicate orașului – și o autonomie declarată de 130 km. Anunţat pentru jumătatea lui 2010 i MiEV a fost deja testat de un număr important de jurnaliști care s-au arătat încântaţi de această primă experienţă electrică.

În anii următori fiecare dintre constructorii importanţi a anunţat variante electrice ale unor modele noi sau deja existente. Astfel, vom avea parte de: Ford Focus BEV, VW Golf Blue-emotion, Hyundai i10 Electric, Volvo C30 drivE, Nissan Leaf ș.a.

Pentru guverne, avantajele construirii acestui nou tip de automobil sunt legate de locuri de muncă, de scăderea dependenţei de resurse neregenerabile și, nu în ultimul rând, de poluare. Pentru constructori este o cursă nebunească pentru afirmarea pe o piaţă cu un potenţial imens, unde primul constructor cu mașini electrice pentru mase (titlu urmărit în Europa de Renault) va câștiga prin impunerea tehnologiilor proprii și va fi pentru multă vreme cu un pas înaintea celorlalţi.

Asemeni multor alte tehnologii moderne, nici în lumea automobilului electric nu va exista o standardizare încă de la început. Priza clasică va fi accesibilă oricărui automobil, dar priza de încărcare rapidă sau sistemul de schim bare a bateriilor (ambele extrem de importante pentru autonomie) vor fi tehnologii ale unor constructori sau ale unor alianţe comerciale. Constructorii care nu vor fi în avangardă vor plăti celor din primul val. Să presupunem, de exemplu, că în 2015 BMWva lan sa cea mai bună mașină electrică, având avantaje nete faţă de alte mașini aflate pe piaţă. Dacă aceasta nu se va putea încărca de la infra structura existentă, atunci nu va putea vinde mașina. Nimeni nu va cumpăra o mașină de folosit doar „în jurul casei” (o autonomie de 150 km și o încărcare în minim 6 ore). Și atunci BMW va fi obligat să cumpere tehnologie și patente de la alţii ca să aibă acces la cumpărători.

Fiecare constructor și-a definit automobilul electric în funcţie de tehnologia disponibilă, dar piaţa nu va recunoaște un astfel de automobil până când nu se va adresa familiilor și nu va putea fi încadrat într-o categorie de preţ similară cu automobilele compacte (20–25 mii de euro).