xanax .25 mg street value buy xanax xanax cancun

ambien ilaci buy ambien can you take dayquil and ambien together

xanax grand mal seizures buy xanax xanax extended release cut in half

temazepam dosage vs xanax buy xanax online can you take xanax with oxycodone

efeitos colaterais cloridrato de tramadol buy tramadol online no prescription overnight tramadol for recovering addicts

does tramadol cause addiction order tramadol difference between tramadol vicodin

how long does xanax stay in your system for drug testing buy xanax is it ok to drink beer on xanax

does valium work well for anxiety buy valium online valium vaikutus

how to get unaddicted to ambien buy ambien zolpidem

does tramadol work good tramadol online cod antidepresivo tramadol

CULTURA MASS-MEDIA

Premii multe, cărţi de succes!

December 20th, 2010, com 2 comentarii

A rulat pe vremuri un film care se numea cam aşa: „Dacă e marţi e Belgia”… Sau poate că mă înşel. Aşa şi eu, dacă e vineri e… Copenhaga ,iar daca e sâmbata e Bucuresti. Cu o saptamâna între ele. Doua târguri de carte – danezul „BogForum” şi românescul „Gaudeamus”. Aaa, pre­cizare, e vorba despre crime! Mă rog, crime în… scris! Leif, Luis, George, Lucia, Oana, Ivona, Monica, VT, Arne, Gillian şi Denis… Nu mai cumpăraţi prostii,/ Luaţi o carte mystery! (versuri anonime]

Paznicul fratelui meu” e o poveste de dragoste şi un thriller despre aurul şi argintul spaniol care au dispărut în 1936 când au fost transportate în Uniunea Sovietică. În 1936, Spania avea a patra rezervă mondi­ală de aur. Este o poveste despre trădare şi despre acceptarea atrocităţilor din anii lui Stalin.

VINERI: Cărţile sunt scumpe la Copenhaga!

De la faimosul parc Tivoli mai sunt doar la câţiva paşi. Renunţ să schimb autobuzul si aleg să merg 1,5 km pe jos. Pentru siluetă. Întâi zăresc o mare de biciclete parcate pe un platou uriaş. Apoi reclamele afişate pe clădirea ce are o formă ciudată de hangar. La intrarea princi­pală lumea se precipită. Ca pe vremuri când se dădea ceva… Intru. Nu se dă, se ia! Aştepţi, laşi hainele şi 30 de coroane. (vreo 16 lei noi!) Apoi casele de bilete. Aici nu e coadă, sunt multe, mai laşi 100 de coroane (vreo 60 de lei!) şi intri în târgul de carte.

Am întâlnire cu Leif Davidsen, unul dintre cei mai bine vânduţi autori danezi de thrillere. Dar e devreme şi am timp să trag o tură prin­tre standuri. Un târg de carte nu mai mare decât o treime dintr-un Gaudeamus. Lume multă (aveam să aflu că sunt 30.000 de vizita­tori pentru trei zile), lansări şi autori dând autografe. Preţuri inimaginabile pentru piaţa românească – un hardcover de 600 de pagini ajunge la 45 de euro… Mă uit pe coperte – danezi, suedezi şi norvegieni, islandezi, puţini nemţi, americani şi britanici. Nu văd nici un italian, francez sau spaniol. De români ce să mai vorbesc…

Pe Leif îl găsesc la standul editorului său – unul dintre cei mari. Îl recunosc din poză. E înalt, slab şi îmbrăcat în negru. Ne dăm mâna şi mă invită la o cafea în centrul de presă. Accept. Luăm fiecare câte o cană mare, fără zahăr sau lapte. El se aşază pe o canapea de piele roşie, eu pe un scaun negru. Si vorbim.

  • Primul tău roman a apărut în 1984. Cum crezi că s-a modificat pia]a de carte de atunci până acum, mai ales romanele poli]iste?

  • S-a schimbat mult. Astăzi genul mystery & thriller are o popularitate uriaşă în toată lumea. Atunci când am început era un gen literar tratat cu mult mai puţin res­pect. În Danemarca piaţa de carte este acum într-o schimbare puternică – am renunţat la preţul unic şi am trecut la un sistem de vânzare cu preţ liber ceea ce a făcut ca noile cărţi să poată avea preţuri mult mai mici şi deci să ducă la o explozie a vânzărilor. În acelaşi timp micile librării sunt în pericol… În plus, nu toată lumea este pregătită pentru cărţile electronice şi nu ştim ce va determina apariţia lor pe piaţă.

    • Ai fost jurnalist cu normă întreagă şi acum eşti scriitor full-time. De ce şi când ai făcut această schim­bare?
  • Foarte simplu. Am lucrat ca jurnalist de ştiri timp de 20 de ani, scriind romane în acelaşi timp. Când am ajuns la 50 de ani, m-am gândit că ar trebui să-mi trăiesc restul vieţii doar ca scriitor. Nu pentru că nu mi-ar fi plăcut munca mea, dar există un moment al schimbării, chiar şi când e vorba despre un post la Compania Daneză de Radio.

    • Ce crezi despre viitorul romanelor poliţiste? Şi, bineînţeles, despre cel al cărţilor, în special al celor pe hârtie?
  • Cât timp scriitorii vor continua să publice cărţi bune cu personaje credibile, romanul mystery & thriller va avea un viitor măreţ. Cărţile pe hârtie? Nu ştiu. Ştiu doar că se va schimba peisajul literar în anii ce vor veni.

    • Ai vizitat România, acum ceva vreme, într-o perioadă dificilă – 1990 – ai ceva suveniruri de atunci?
  • Oh, nu, eu nu cumpăr niciodată suveniruri (râde), dar am multe amintiri din anii 1989-1991 când am călătorit mult, ca jurnalist în ţările est şi central europene, care încercau să se despartă de comunism. Vremuri foar­te speciale, într-adevăr.

    • Să vorbim puţin despre ultimul tău roman. (Avem intenţia să-l traducem la CrimeSceneîn 2011) Care este povestea lui?

Este intitulat Paznicul fratelui meu, expresie pre­luată din Biblie. Când Dumnezeu îl întreabă pe Cain des­pre fratele său Abel, el răspunde: „Sunt eu oare paznicul fratelui meu?” În romanul meu, redau povestea a doi fraţi danezi. Cel mai mare, în vârstă de 25 de ani, e un tip cinic care pleacă în Argentina şi apoi în America. Surorile lui îi cer să vină în ajutorul fratelui mai mic – doar 20 de ani – care a fugit în Spania şi luptă pentru republicani împotri­va rebelilor fascişti ai lui Franco. Este un roman istoric ce se desfăşoară între 1937 şi 1938 în Danemarca, Spania şi Moscova lui Stalin.

  • Ce crezi că este mai important în romanele poliţiste moderne? Stilul, acţiunea, crima?
  • Pentru mine, personajele şi limbajul. Şi povestea. Nu scriu romane poliţiste, ci mai curând thrillere politice şi deci crima nu reprezintă un loc important în cărţile mele.

Ne despărţim tot cu o strângere de mână. Ne vom revedea. Aflu că târgul e la a XIX-a ediţie si mai ales că nu e organizat de editori sau librari. E proprietatea celor care deţin clădirea – Forumul. E seară târziu si afară mănânc un sandvici si beau o apă privind absent spre un grup de greci care se plimbă râzând pe străzi… S-a mai terminat o zi.

SÂMBĂTĂ: Saturday night… crime!

Totul a început dis-de-dimineaţă când am aflat că Luis Miguel Rocha nu va putea să fie alături de noi la lansarea noului său volum Asasinul papei (al treilea din seria Vatican). Se pare că din motiv de Summit NATO o parte dintre zborurile dinspre si spre Portugalia au fost anulate/amânate. Noi am bănuit că Vaticanul a aflat de lansarea cărţii si… dar să nu credem în teoria conspiraţiei!

Aşadar, la ora 17, am lansat volumul cu autorul în contumacie! Si am rugat distinsa asistenţă să nu fugă prea departe printre stan­durile din târg, pentru că la 18.00 trebuia să înceapă marele „festin” organizat de Romanian Crime Writers Club – festivităţile primei ediţii a premiilor numitei asociaţii.

Preşedintele RCWC, George Arion, a fost prezent cu noul său volum Necuratul din Colga, apoi au început ostilităţile.

And the winner is…

Câştigător al ediţiei 2010 a concursului organizat de RCWC a fost desemnat Denis Grigorescu (al cărui roman, Criminali în paralel, a fost lansat pe loc). Premiul II a revenit scriito­rului Ion Ochinciuc. Denis Grigorescu a pove­stit cum i-a răsărit ideea: „Totul a început de la nişte pantofi de culoare siclam, pe care i-am găsit în faţa blocului”. Aveţi grijă ce mai uitaţi pe stradă, că scriitorii pot inventa o crimă (cât pe ce să zic rimă!) din orice!

Alături de scriitorul George Arion – preşe­dintele juriului şi regele romanelor poliţiste din România – şi de ceilalţi membri fondatori ai asociaţiei, au fost prezenţi la premiere fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, şi purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei, comi­sarul sef Christian Ciocan.

După festivitate a mai fost timp si pentru noile cărţi Crime Scene. „Careul de dame” cu arme şi volume a explicat de ce apar Hoţii de timp, cine este Asasin la feminin, unde te pot duce nişte Pasiuni primejdioase (venite cu dublul autor VT Morogan tocmai de la Stockholm!) şi unde a avut loc Crima de la Jubileu! Americanca Gillian Flynn cu ale sale Locuri întunecate (un fel de urmare cu poveste şi personaje diferite a multipremiatului roman de debut Obiecte ascu­ţite) şi suedezul Arne Dahl cu Sânge blestemat, volumul 2 al seriei InterCrime (după ce anul tre­cut prezentasem pe muzică de jazz romanul Misterioso!).

Obosiţi de atâtea evenimente cu suspans şi mistere ne-am retras cu toţii pe la casele noas­tre, târziu în noapte, cu braţele pline de cărţi.

Diplomele „RCWC” pentru anul 2010: „RAO” – cel mai bun program editorial mystery&thriller, „Nemira” – cele mai bune traduceri în limba română, seria Andreea Camilleri, traducător Emanuel Botezatu, scriitorilor Anders Roslund şi Borge Hellstrom – pentru „BOX 21″, cel mai bun roman străin mystery&thriller tradus în limba română, şi „Jurnalului Naţional”, pentru pro­movarea constantă a genului.

Taguri:

Comentarii

  1. Amazing site…

    I really liked your blog, thanks for sharing this useful information……

  2. Great website…

    Cool post, I really enjoyed reading it. I will check out your site for some more content on this subject….

Comenteaza